O analiză a Autorității Naționale Fitosanitare arată că în peste 40% din legumele românești sunt urme de pesticide, iar la unele produse cantitățile de substanțe periculoase detectate au fost cu mult peste nivelul maxim admis. Mărarul, salata și roșiile sunt cele mai tratate legume, arată raportul. Legumicultorii reacționează: „Dacă s-au găsit la mărar și pătrunjel, e clar că provin din Turcia”, pretind aceștia. Medicii atrag atenția că expunerea îndelungată la aceste substanțe poate duce la apariția leucemiei.
Peste 1.300 de probe de legume din România au fost analizate de experții fitosanitari, care au descoperit urme de pesticide în peste 40% din acestea, aproape dublu față de anul anterior. Cele mai periculoase sunt mărarul, salata și roșiile. Probele analizate provin din marile bazine legumicole din sudul țării, iar în 67% din probele de mărar și salată și în 64% din probele de roșii s-au găsit pesticide.
„28 de probe au avut reziduuri de pesticide cu valori mai mari decât limita maximă admisă (LMA), conform cu limitele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală, cu modificările și completările ulterioare. Din numărul total de 2.989 probe analizate, 2.122 au fost probe de legume, 592 probe de fructe și 275 probe de cereale“, a transmis Autoritatea Națională Fitosanitară.
Reziduurile provin mai ales de la tratamentele cu fungicide, urmate de cele cu insecticide și regulatori de creștere. Reziduurile de pesticide pe care experții fitosanitari le-au găsit în legume sunt: azoxistrobin, ciprodinil, etefon, boscalid, acetamiprid, fluopiram, cipermetrin, fenxeamid și piraclostrobin, iar în unele cazuri, nivelul a depășit cu mult maximele admise pentru unele substanțe.
Nici fructele din jumătatea de sud a țării nu stau mai bine, din cele 592 de probe de fructe analizate în 2023, 58,9% au conținut reziduuri de pesticide. Categoriile de fructe cu procent mare de astfel de urme de substanțe sunt: gutuile, strugurii, caisele, piersicile și căpșunele.
Cei care pot da sancțiuni pentru astfel de nereguli sunt inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare județene, în urma notificării de alertă primită ca urmare a neconformității înregistrate, potrivit Autorității Fitosanitare.
La solicitarea Adevărul, directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare, Paulina Gabor, a specificat: „Conform planificării anuale din Programul Național de Monitorizare, probele au fost prelevate de la producători, din piețe, market, supermarket și en-gross“
Ce spun legumicultorii
Legumicultorii se apără.
„De fiecare dată când apar trufandalele românești, apare în presă un scandal de genul acesta. Mă surprinde că s-au găsit depășiri la mărar și la salată, pentru că aceste legume nu necesită atât de multe tratamente, pentru că nu sunt așa predispuse bolilor față de tomată, care are mai multe tipuri de boli și dăunători. Mărarul crește și singur. Sunt urme de pesticide, noi vorbim despre o agricultură 90%-95% convențională în România, adică putem folosi tratamente și produse fitosanitare recunoscute de legislația în vigoare. Dacă vorbim de urme de pesticide, acestea trebuie să se regăsească pentru că fermierii le folosesc. Dacă vorbim de depășiri ale limitelor maxime admise, atunci, într-adevăr, cred că este o problemă. Autoritatea Națională Fitosanitară ar trebui să fie mai exactă, pentru că aceste tratamente sunt folosite în cantitățile recomandate și cu respectarea timpilor de pauză. Ne punem marea întrebare: de unde au fost recoltate aceste legume, din solariile, câmpurile fermierilor sau din piețele agroalimentare? Pentru că aici avem o altă categorie de comercianți care folosesc etichetarea falsă a produsului, iar celelalte autorități ar trebui să-și facă treaba. Poate sunt și fermieri care greșesc sau care nu au respectat timpii de pauză, dar nu suntem de acord cu aceste practici“, a explicat Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.
În același context, digi24.ro publică un experiment Agro Jurnal cu rezultate îngrijorătoare: insecticide extrem de periculoase au fost găsite în verdeața de sezon. DDT-ul este un insecticid extrem de toxic, interzis de multă vreme în Uniunea Europeană și în întreaga lume.
–Și ceapa de unde o aveți?
–Ceapa este de Sabangia.
–Sabangia! Vreau si eu două salate.
–Salata e salată românească. Verdețurile sunt românești!
Verdețurile gata luate de la piață au fost duse direct în laborator.
Mădălina Turtoi, chimist: O punem nespălată la mărunțit. Următorul pas, cântărim salata. Punem cantitatea neceară din protocol. Tot în protocolul laboratorului a intrat și ceapa de Sabangia luată de la piață.
Mădălina Turtoi, chimist: Avem un produs, ceapă verde. Vom lua din fiecare legătură. O punem la mărunțit. Însă surpriză cea mare a fost la ceapa verde.
Virgil Vrăjmașu, șef laborator: Am descoperit în probele de ceapă verde binecunoscuta substanță DDT. DDT-ul este un pesticid interzis la nivel european încă din 1991, din cauza toxicității sale cunoscute, fiind legat de multiple tipuri de cancer la om. În ceea ce privește proba de salată luată din piață, am găsit urmele folosirii a 6 pesticide, toate sub limita maximă admisă. Dacă ați face o salată din salată verde și ceapă, ați avea în total în bolul de salată 6 fungicide, 2 erbicide și, cireașa de pe tort, DTT-ul, care nu ar avea ce să caute sub nicio formă în bolul nostru de salată sănătoasă.
Marius Petrache, consultant horticol: Eu cred că acesta e cel mai mare pericol: faptul că găsim urme de DTT la 30 de ani distanță de când acest produs a fost interzis la nivel mondial. El nu se mai folosește în nicio țară din lume. Atestă studiile careau fost făcute și care spun că acest produs are o remanență în sol de până sau peste 100 de ani.
