Interese. Pericolul transformării Munților Făgăraș într-un  ,,Yellowstone“ se vrea estompat de lucrările de la Cabana Valea Sâmbetei   

Cabana Valea Sâmbetei din Munții Făgăraș a devenit, în ultimele zile, cel mai dezbătut subiect în media și pe rețelele de socializare. Au sărit ong-iștii și o parte a presei  să apere cabana de la cota 1400 de pe Valea Sâmbetei.  De bună seamă că sunt bine plătiți din moment ce nu prezintă situația așa cum este în realitate. Cabana Valea Sâmbetei, cea mai veche așa cum este prezentată, a fost demolată! Nu se specifică însă intențiile proprietarului, care va reda muntelui o cabană turistică refăcută și sigură pentru viitorii turiști care se vor caza aici. Mai mult, cabana nu a fost demolată. Nu se prezintă nici etapele de refacere și extindere prin care a trecut cabana de-a lungul timpului. Oare prin 1936,  la niciun deceniu de când a fost construită, când cabana a fost extinsă prin lucrări ample, au fost și atunci critici? De bună seamă că nu, montaniarzii vremii apreciind proiectul SKV, asociația care și-a însușit proiectul. Oricum, pe atunci, nu erau ong-iști plătiți (SIC!).  Prezentăm istoria Cabanei Valea Sâmbetei, prezentată de SKV.

Istoria Cabanei Valea Sâmbetei

,,În 1927, Dănilă Vasu, protector dăruit al caprelor negre, dintr-o infinită dragoste pentru Țara Făgărașului și crestele sale, ridică o mică cabană de vânătoare, ca loc de popas. Nu avea de unde să știe că punea temelie uneia dintre cele mai iubite și cunoscute cabane și că făcea din Valea Sâmbetei un loc special pentru montaniarzi, și nu doar pentru ei.  Pentru că vremurile erau foarte agitate și cabana nu mai putea fi întreținută, Dănilă Vasu a vândut-o Societății Carpatine Transilvăneană (SKV). I-a ales pentru că se dovediseră iubitori adevărați și pătimași ai muntelui, în general, și ai Făgărașilor, în special. Tranzacția s-a parafat, cu acte, în 1931, iar ulterior SKV a extins cabana și a pus-o la dispoziția călătorilor care aveau nevoie de adăpost noaptea sau pe vreme rea, dar concomitent au efectuat și lucrări de extindere. Construcția primei cabane a durat până în 1935, dat fiind faptul că nu se putea lucra decât 2-3 luni pe an, iar toate materialele erau aduse pe spinarea măgarilor.  Inaugurarea oficială a cabanei a avut loc în 30 august 1936. De atunci și până în prezent Cabana Valea Sâmbetei a fost avariată și refăcută de mai multe ori. Cele mai mari stricăciuni au fost în august 1968, când nu a mai rămas decât temelia de piatră, restul fiind complet pusă la pământ de un puternic torent. De atunci și până azi Cabana Valea Sâmbetei a trecut prin momente mai mult sau mai puțin bune. A fost lăsată în paragină, stricată de avalanșe și ploi abundente dar, de fiecare dată, a fost refăcută mai bine sau mai puțin bine.  Cabana Valea Sâmbetei a fost mereu funcțională, cu pauze intermitente, dar nesemnificative“.

 Proiect de refacere a cabanei

Cabana Valea Sâmbetei, deși se află, în prezent, în șantier, turiștii ajunși la cota 1400 pot beneficia de servicii turistice. Conform proprietarului, parterul cu barul sunt funcționale, lucrările derulându-se la mansardă, dar și la partea de consolidare acolo unde s-au impus acestea.

• ,,Proiectul nostru are toate avizele și autorizațiile impuse de legislație. Prin lucrările pe care le facem vrem să aducem cabana la nivelul pretențiilor turiștilor, la nivelul secolului 21. Va rămâne în continuare cabană turistică“ a declarat proprietarul, Lucian Paler.

 Ce spune arhitectul șef al județului

Declarațiile proprietarului sunt confirmate de arhitectul şef al judeţului Braşov, Adrian Ibănescu. Acesta lămurește situația, susținând  că proprietarul deține toate certificatele necesare demolării și construcției.

• „În urmă cu aproape doi ani a fost eliberat un certificat de urbanism pentru construirea unei cabane turistice. Anul acesta, în luna martie, a fost eliberată autorizaţia de construire a cabanei, cu regim de înălţime subsol, parter şi mansardă. Terenul este al unui cetăţean român. Proiectul a obţinut toate avizele necesare, de la Ministerul Mediului şi de la celelalte instituţii specificate în certificatul de urbanism. Conform autorizaţiei, destinaţia este de cabană turistică. În planul de situaţie nu se regăsesc locuri de parcare”, a declarat Ibănescu.

Conform explicaţiilor acestuia, din autorizaţia de construire rezultă că accesul la noua cabană se va ajunge pe infrastructura turistică existentă.

Critici cu direcție

Surprinde la aceste critici altceva. De ce ong-iștii și susținătorii acestora din presă sau de pe rețelele de socializare nu au fost promți atunci când Munții Făgărașului au fost scoși la mezat de autoritățile române, prin ministerele de resort, pentru înființarea Parcului Național Munții Făgărașului? O acțiune care afectează România pe termen lung, lăsând-o fără proprietatea asupra Făgărașilor  și a resurselor acestora. Persoanele care dețin suprafețe de teren în Munții Făgărașului și în golul alpin n-au fost apărați atunci când Ministerul Mediului voia să transforme munții cu păduri virgine ai Făgărașului într-un Yellowstone pe care să-l pună la picioarele Fundației Conservation Carpathia, susținută de miliardarii lumii. Trebuie să se știe că această acțiune continuă.  Făcând acum o paralelă, când se vrea dezvoltarea vreunui obiectiv din Munții Făgăraș, sare toată lumea, dar când afacerea ,,Munții Făgăraș“ este pusă pe tapet, nimeni nu se agită. De altfel, când Fundația Conservation Carpathia, cu sediul la Șinca Nouă și cu nenumărate srl-uri căpușă, anunță vreo acțiune, aceasta este degrab publicată pe toate canalele.

Se vrea ,,Yellowstone European” 

Se vrea cu tot înadinsul ca Munţii Făgăraş să întregească lista parcurilor naţionale din România şi din Europa. Iniţiatorii proiectului, nişte privaţi cu grele influenţe la nivel guvernamental, vor să transforme masivul Făgăraş cu cei 2000 km pătraţi ai lui într-un ,,Yellowstone European”. Argumentele lor scrise negru pe alb sunt promisiuni care ridică în slăvi bunăstarea locală şi protejarea pădurilor şi au fost fabricate cu ani în urmă în ,,laboratoarele” unor fundaţii, asociaţii şi srl-uri care au în spate miliardari ai mapamondului. Totul s-a concretizat într-un Memorandum pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului asumat de Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, avizat de vice-ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile Dâncu şi aprobat de premierul Dacian Cioloş (2016).   Noul parc naţional se suprapune însă pe un alt parc naţional existent, Natura 2000, înfiinţat de Guvernul Năstase.  Forurile locale au fost singurele care au blocat, deocamdată, atacul asupra Munților Făgăraș. Spre exemplificare redăm aceste subiecte. (Lucia BAKI)

Afacerea ,,Yellowstone”  continuă. ,,Munţii Făgăraşului nu sînt de vânzare!”

Primăriile comunelor făgărăşene şi CJ Braşov vor să administreze siturile din masivul Făgăraş. ,,Memorandumul pentru Parcul Naţional Munţii Făgăraşului trebuie anulat”

Vor să fie stăpâni peste Munţii Făgăraşului. Cum sunt defăimaţi proprietarii de păduri

Nostra Silva: ,,Interesele Conservation Carpathia în Munţii Făgăraş, susţinute de Guvern”