Boboteaza şi Sfântul Ion sunt sărbătorile care încheie praznicele iernii, iar în fiecare sat făgărăşean tradiţiile scot localnicii în mijlocul satului sau la râu. Ceata de feciori şi preotul paroh sunt cei care organizează activitatea acestor două sărbători. Preotul sfinţeşte apele, face Aghiazma mare, iar feciorii din ceată prind crucea aruncată de preot în râu şi fac ultimul joc în vatra satului. De Sfântul Ion, cetele de feciori din sate se destramă, lansând promisiunea ca în iarna următoare să organizeze din nou ceată şi să păstreze tradiţia.
Rucărenii au fost botezaţi la răspântia de uliţe
La Rucăr, sătenii s-au adunat dis de dimineaţă la biserică, au asistat la slujba liturghiei după care au coborât la monumentul eroilor amplasat la prima răspântie de uliţe, ,,Gura părăului“, unde preotul paroh Silviu Goga a sfinţit apa. La sfârşitul slujbei de sfinţire a apei, Aghiazma Mare, fiecare sătean a fost botezat de preot şi apoi şi-a luat ulciorul cu apă sfinţită pentru a-l duce acasă. ,,Aghiazma mare se face doar la Bobotează şi se păstrează tot anul. Este bine ca în casă familia să aibă Aghiazmă mare. De asemenea, este bine ca măcar o săptămână să se bea 2-3 închițituri de apă sfințită înainte de masa de dimineață” a spus parohul de la Rucăr, preotul Silviu Goga.
Jocul Cetei din ,,Gura părăului”
După încheierea botezului, sătenii au aşteptat jocul Cetei de feciori. Feciorii şi fetele îmbrăcaţi în frumoasele costume populare au dat strălucire momentului. Feciorii au purtat cămăşile albe ţesute în război, cu coada scurtă plisată, pieptarele deschise în faţă cusute cu modele şi linii colorate, cioarecii ţesuţi borduraţi la tiv cu negru, iar pe cap căciulile cu vâstre ornate cu pene de păun, mărgele şi oglinzi. Fetele s-au îmbrăcat cu ie cu şinoare şi crătinţe, ţinută specifică jocului de la Bobotează organizat în locul numit ,,Gura părăului”. Este o ţinută imperială, în alb şi negru, care poate concura cu orice costum de gală de pe mapamond. Au fost admiraţi de sătenii care le-au urmărit atât costumele populare, dar şi jocul. Muzica a fost asigurată și de această dată de Horia Vâgu, un maestru al instrumentelor muzicale, fiu al satului. Feciorii și fetele s-au prins în învârtită și hațegană, după jocul Fecioreasca.
Obiceiul vechi ,,La răci”
Feciorii din ceată care au intenţii de căsătorie în cursul anului ce abia începe, îşi invită viitoarele mirese la masă. Este aşa numitul obicei al satului ,,La răci”. Invitaţiile se fac după ce se încheie jocul de Bobotează, iar femeile urmăresc noile cupluri pentru a putea apoi dezbate subiectele la bârfa uliţei.
Vechi obiceiuri de gerul Bobotezei
,,Îmi aduc aminte că mai de mult atunci când făceam fuiorul alegea mama cel mai bun şi frumos fuior pentru a-l pune la Bobotează preotului când venea cu botezul pe la casele noastre. Se punea pe masă grâu, coaste de porc şi fuior. Toată lumea avea așa ceva în casă. În timp s-a pierdut din datină. Fuior nici nu mai facem şi normal că nu mai dăm preotului. Atunci ne făceam haine din fuiorul tors şi ţesut, acum hainele le cumpărăm de la oraş. Se puneau coaste pe masă când venea preotul să ne boteze casa în Ajunul Bobotezei. Era darul nostru pentru preot. Mai de mult gerul era foarte mare de Bobotează, iar femeile încălzeau ţigle pentru a-i încălzi picioarele preotului când venea cu botezul în Ajun. În ziua de Bobotează, în ,,Gura părăului” unde se făcea sfințirea apei puneam paie pe jos că era foarte frig și era zăpadă mare. Acum nici ger nu mai avem de Bobotează” au spus bătrânele satului.
