Eleganța nunților veacului trecut începea de la invitațiile tipărite. Nunta av. Octavian Vasu, 1901, primul prefect român al Făgărașului. Nunta cu 100.000 de participanți, 1925

Cât de simple, dar elegante erau tipăriturile vechilor tipografii și legătorii ale veacului trecut! Precum erau și evenimentele ce marcau viața oamenilor, nunta, botezul. Cu diferența că pe atunci doar familiile boierilor sau ale intelectualilor sau ale funcționarilor de rang înalt apelau la serviciile tipografice pentru a anunța evenimentele de familie. Pe când oamenii simpli își anunțau invitații mergând la casele lor și făcând din aceste vizite adevărate sărbători pentru ei și întreaga comunitate. Astăzi, familiile organizează nunta, botezul sau alte evenimente plătind servicii scumpe la firme specializate. De la invitații până la meniul evenimentului se plătesc de la mii la sute de mii de euro, în funcție de bugetul familiei, poziția socială, funcții, etnie, etc. Nu se mai organizează nunțile în crâng, la cort precum în anii 30-70 sau la căminul cultural din sat ci numai la restaurant, la corturi luxoase, la palate din afara țării sau pe insule exotice.

Nunta de la 1901

Ce spuneți, putem face împreună o comparație între eleganța evenimentelor organizate la 1900, de exemplu, și a celor din 2023? Precizez, eleganța! Vin cu un exemplu. La nunta av. dr. Octavian  Vasu,  primul prefect român al județului Făgăraș, a fost invitată lume aleasă. Era în 3 noiembrie 1901. Mireasa era Zoe, fiica avocatului Simion Damian din Brașov. Invitațiile de nuntă au fost tipărite la Brașov, la tipografia A. Mureșianu,  pe hârtie cu filigram „Antique Mill” și stemă, cu dimensiunile 34/24 cm.  Eleganța evenimentului s-a evidențiat încă de la invitațiile de nuntă. Familiile mirilor anunțau doar cununia religioasă organizată la Biserica ,,Sfintei Adormiri din Cetatea Brașovului“. Cum s-a desfășurat nunta la Brașov nu știm, dar putem presupune că a fost într-o notă elegantă având în vedere familiile care se uneau în taina cununiei.

Octavian Vasu, personalitate a Făgărașului

Octavian Vasu s-a născut în  1873, la Voila, și a trăit 62 de ani (d. 1935) la  Făgăraș. A fost  avocat, inițiator al Corpului Voluntarilor Ardeleni în Primul Război Mondial, prefect de Făgăraș și senator. A absolvit liceului românesc din Brașov, a urmat  Dreptul la Budapesta (1892-1898), bursier al Fundației Gojdu,  Doctor în Drept (1900),  membru al Societății de lectură „Petru Maior” și al conducerii acesteia. Ca student a susținut mișcarea memorandistă. A deschis  cabinet de avocat la Făgăraș unde a profesat. Pe plan politic se alătură mișcării neoactiviste de la Orăștie, care a repus în activitate politică Partidul Național Român. A fost vicepreședinte al organizației comitatense a P.N.R. din Făgăraș. Fondează mai multe ziare împreună cu alți fruntași români: „Țara Oltului”, „Olteanu” alături de av. Ioan Șenchea și dr. Nicolae Șerban, dar preia și tipografia înființată în 1906 la Făgăraș de Constantin Pop, cel care a înființat și administrat timp de 15 ani, la Brașov, tipografia A. Mureșianu. A fost președinte al Societății culturale „Progresul”, membru în conducerea despărțământului ASTRA Făgăraș, membru al conducerii instituțiilor de credit Casa de păstrare Șercăița și Banca Voileana. Este trimis pe front ca ofițer în cadrul armatei austro-ungare în Marele Război, căzând prizonier la ruși. Este unul dintre inițiatorii și semnatarii Manifestului de la Darnița, care poate fi considerată prima declarație de unire a Transilvaniei cu România, care spunea:

•  „Astăzi, când noi românii, ca şi celelalte neamuri subjugate, ne-am convins definitiv că nouă, ca români, nu ne mai este posibilă existenţa în cadrele statului austro-ungar; noi, care, în limbă, în cultură, în structura socială şi în întreaga noastră fiinţă etnică şi politică formăm un trup unic şi nedespărţit cu toate celelalte părţi constitutive ale naţiunii române, cerem cu voinţă nestrămutată încorporarea noastră la România liberă, pentru a forma împreună cu ea, un singur stat naţional românesc […] Pentru acest ideal ne punem în cumpănă tot ce avem, viaţa şi averea noastră, femeile şi copiii noştri, viaţa şi fericirea urmaşilor noştri. Şi nu ne vom opri, până ce nu vom învinge ori vom pieri.” 

A făcut parte din delegația   Voluntarilor Ardeleni la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. A fost numit prefect al județului Făgăraș la 29 decembrie 1918. După Marea Unire continuă activitatea în avocatură, organizează Baroul Făgăraș și devine primul decan al acestuia. Senator a fost ales în 1931.

Simion Damian, personalitate a Brașovului

Simion Damian s-a născut la Brașov în  1851 și a trăit 56 de ani (d. 1907, la Brașov). A fost  avocat, personalitate a Brașovului, președinte al delegațiilor corporațiunilor administrative ale școlilor ortodoxe române, membru al Eforiei școlare, membru al direcțiunii Institutului de credit „Albina”, președinte al Casinei române din Brașov și membru al altor societăți și reuniuni românești din oraș.

Nunta din crâng cu 100.000 de participanți

Nu putem să nu amintim aici nunta lui Corneliu Zelea Codreanu cu Elena  Ilinoiu organizată 14 iunie 1925, în Crângul Petreşti de la Focșani, naşii cuplului fiind familia generalului medic Ion Macridescu. O nuntă tipic românească.

• ,,Am plecat la Focşani cu mama mea, tatăl meu, fraţii, surorile, mireasa şi socrii. Ajunşi acolo, am fost găzduiţi de Generalul Macridescu. Acolo a venit, seara, comitetul de organizare al nunţii şi ne-a spus că totul este aranjat şi că din celelalte oraşe sosiseră peste 30.000 oameni, cari fuseseră încartiruiţi cu toţii, şi că vor mai sosi în timpul nopţii. Că toată lumea din Focşani primeşte cu plăcere să găzduiască pe oaspeţi. A doua zi dimineaţa, mi s-a adus un cal – aşa era programul – şi după ce am trecut călare pe la casa miresei, am pornit în capul unei coloane afară din oraş, la Crâng. Pe marginile şoselei, de o parte şi de alta, era lume, prin copaci erau copii, iar pe şosea veneau în urma mea naşii, în trăsuri ornate, în frunte cu profesorul Cuza şi Generalul Macridescu, Hristache Solomon, Col. Blezu, Col. Cambureanu, Tudoroncescu, Georgică Niculescu, Maior Băgulescu şi alţii. Venea apoi carul miresei cu şase boi, împodobit cu flori. Apoi alte care ale nuntaşilor”, relata  Corneliu Zelea Codreanu.

Autorităţile au numărat 2.300 de căruţe, trăsuri şi automobile, iar toată lumea era îmbrăcată în costume populare, inclusiv mirii. Nunta s-a oficiat în Crângul Petreşti, pe o estradă de scânduri pregătită special, în prezenţa a 100.000 de oameni care după slujba religioasă au dansat şi petrecut ore în şir. Toată lumea s-a simţit ca la picnic, mesele fiind întinse pe iarbă, iar fiecare mânca ce şi-a adus de acasă.

Nunta românească de la Cincu Mare

În 1956, o nuntă tipic românească a avut loc la Cincu Mare când s-au căsătorit Gheorghe Stângu și Anica Stângu. Tot satul a participat, nuntașii îmbrăcând portul popular laolaltă cu mirii.  Astăzi nu se mai organizează astfel de nunți, invitații și mirii alegându-și ținute realizate de case de modă, nicidecum portul național.  (Lucia BAKI)