În trimestrul III al anului, pensia medie lunară a fost de 2117 lei, iar pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a fost de 2007 lei, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu același trimestru al anului precedent, cu 14,1% , respectiv cu 13,0%. Există însă diferențe mari la nivelul țării: pensionarii din Botoșani și Vrancea trebuie să se descurce cu sub 1600 de lei pe lună, vârstnicii din București primesc, în medie, 2547 de lei, în vreme ce cele mai mari pensii medii sunt în județul Hunedoara, 2667 lei. În județul Brașov, pensia medie este 2350 de lei.
Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10, la nivel național, dar a prezentat variații semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti şi județul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariați în județul Vaslui, respectiv la 15 pensionari la 10 salariați în județul Teleorman. În județul Brașov sunt 7 pensionari la 10 salariați.
- În trimestrul III 2023, numărul mediu de pensionari a fost de 4,97 milioane de persoane, în creştere cu 1000 faţă de trimestrul II 2023.
- Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,601 milioane persoane, în creştere cu 3000 faṭă de trimestrul precedent.
- Pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.- plătite de casele de pensii a fost de 2117 lei, în creṣtere cu 0,4% faṭă de trimestrul precedent.
- Datele INS mai arată că pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a fost de 2007 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost 50,4% (acelaşi ca și în trimestrul precedent). Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,0%.
Trimestrul III 2023 comparativ cu trimestrul III 2022
Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 17.000 persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 2.000 de persoane. Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu același trimestru al anului precedent, cu 14,1% , respectiv cu 13,0%.
Trimestrul III 2023 comparativ cu trimestrul II 2023
Numărul mediu de pensionari a fost în creştere cu o mie persoane faţă de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în creştere cu 3.000 persoane. Pensia medie lunară ṣi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut faṭă de trimestrul precedent, cu 0,4% ṣi respectiv cu 0,1%.
Trimestrul III 2023
Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,4% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, dintre pensionarii de asigurări sociale, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent, reprezentând 80,0%, urmaţi de pensionari cu pensiile de urmaş cu o pondere de 9,8% şi de pensionari cu pensii de invaliditate, care au reprezentat 8,1%. În categoria pensionarilor de asigurări sociale, cele mai mici ponderi le-au avut pensionarii cu pensii anticipate parţial, cu o pondere de 2,0% și pensionarii cu pensii anticipate, a căror pondere a fost de numai 0,1%.
Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10, la nivel național, dar a prezentat variații semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti şi județul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariați în județul Vaslui, respectiv la 15 pensionari la 10 salariați în județul Teleorman.
Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1079 de lei. Cele mai mici valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în județele Botoșani (1588 lei) și Vrancea (1598 lei), iar cele mai mari valori în județul Hunedoara (2667 lei) și în Municipiul București (2547 lei).
Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG2nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială)3, în trimestrul III 2023, a fost de 1,148 milioane de persoane, din care: 1,035 milioane de persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 22,5% din totalul pensionarilor din această categorie; 107.300persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 65,2% din totalul pensionarilor din sistemul pentru agricultori; 5.700 persoane din sistemul militar, reprezentând 2,8% din totalul pensionarilor acestei categorii.
Creșteri de pensii pentru anul viitor
Amintim că, pentru anul viitor sunt prevăzute creșteri de pensii. Guvernul prevede creșterea pensiilor de la 1 ianuarie, cu rata inflației de 13,8% și recalcularea pensiilor de la 1 septembrie. Pensia media în România va fi la 2.828 lei, a spus Ministrul Finanțelor Marcel Boloș, la dezbaterea pentru bugetul României din Parlament, de luni. Pensia minimă socială crește de la 1.125 lei 1.281 lei – 1,442 milioane beneficiari.
Deficitul bugetului de pensii de stat va trece în acest an de 20 de miliarde de lei, adică 1,3% din PIB, în creștere considerabilă față de cele 3,2 de miliarde de lei din 2019 (0,3% din PIB), arată datele sintetizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Acesta ar putea depăși 30 de miliarde de lei în 2025. În acest an, cheltuielile totale ale sistemului de pensii de stat vor reprezenta aproape 7,1% din PIB. Ce spun economiștii? „Toți indicatorii importanți ai sistemului de pensii de stat din România indică existența unor probleme structurale serioase”. Acesta este contextul în care anul viitor, cu mai multe rânduri de alegeri, cresc pensii. Premierul Marcel Ciolacu apără de fiecare dată această decizie, subliniind nevoile vârstinicilor din țară, pe care de altfel nu le contestă nici economiștii. Întrebarea rămâne însă: de unde vor veni banii și care vor fi efectele pe termen lung?
În 1950, ponderea românilor de peste 65 de ani în total populație era de 7,16%. După Revoluție, ea a urcat la puțin peste 10%, iar din 2003 a trecut pragul de 14%, prag folosit pentru a defini o societate îmbătrânită.
Anul trecut ne-am apropiat de 20% iar estimările INS pentru următorii 25 de ani ne apropie de o pondere de 30% a seniorilor.
În 2003, când am trecut pragul societății îmbătrânite, România avea un PIB/cap de locuitor de circa 2.680 de dolari. În 1994, când Japonia a trecut pragul de 14% al ponderii seniorilor, era de aproape 15 ori mai bogată, având un PIB pe cap de locuitor de 39.953 USD.
Acesta este unul din marile obstacole în calea dezvoltării viitoare a României. Pentru a-și proteja cetățenii în vârstă, dintre care mulți sunt săraci, guvernul va trebui să cheltuiască mai mult pentru îngrijirea sănătății și pentru plata pensiilor acestora. Problema devine și mai serioasă după 2030, când se va pensiona o cohortă importantă- decrețeii.
Inegalitatea și sărăcia sunt uriașe, iar așa ceva se speculează politic la maxim, mai ales în ani electorali
Dacă eliminăm milionarii în lei (circa 60.000 de români au depozite bancare de cel puțin 1 mil. lei), restul populației abia dacă are 2.000 de euro puși la saltea, spune Florian Neagu, Director al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR. Polarizarea e de unu la 100, spune Neagu.
- Avem niște probleme cu capitalul uman. Trei, mai precis: Prima, că suntem tot mai puțini – avem o scădere a populației de circa un milion de persoane între cele două recensăminte (2011-2021). A doua, că suntem tot mai bătrâni. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat foarte mult, cu 20 de puncte procentuale, de la 101% la 121% cât e în prezent. Iar al treilea lucru este legat de educație, unde deși nivelul în ultimul deceniu s-a îmbunătățit semnificativ, în continuare suntem pe ultimul loc în ierarhia europeană. Pe scurt, suntem tot mai puțini, tot mai bătrâni și cu grad de educație relativ modest, ceea ce constituie o vulnerabilitate a capitalului uman al acestei țări. Această vulnerabilitate va avea o implicație asupra stabilității financiare. Nu azi, nu mâine, dar în 10-20 de ani vom ajunge să o decontăm.
Când sunt întrebați românii de ce nu au conturi curente la bănci, iată răspunsurile: cei mai mulți – 42% – spun că nu au bani suficienți, explică Neagu.
Creșterea inegalității sociale este speculată de partidele populiste- de stânga sau de dreapta, după caz. Exemplele sunt ușor de dat: Trump în America, Brexit în Marea Britanie, Liga Nordului în Italia, Rassemblement National în Franța, AFD în Germania, Orban în Ungaria, Drept și justiție în Polonia etc.
