1 Decembrie 1918-naşterea României. La mulți ani români oriunde vă aflați!

1

1 Decembrie, este ,,praznicul“ istoric al românilor de pretutindeni. La Alba-Iulia, în cetate, a sunat trâmbiţa învierii neamului românesc. Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989, Ziua Naţională a României. În urma primului război mondial, Imperiul Habsburgic se dezintegrează lăsând loc libertăţii popoarelor mici din Europa să-şi decidă singure soarta. Participarea României la primul război mondial între 1916-1918 a urmărit permanent idealul Marii Uniri şi a pus din nou Europa în faţa faptului împlinit cu preţul unei jertfe imense: 339.117 morţi, 299.000 grav răniţi şi 116.000 prizonieri sau dispăruţi. Transilvania a fost ultima provincie care s-a unit cu România. Prima a fost Basarabia, iar mai apoi Bucovina.

•   La 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a adoptat cu majoritate de voturi hotărârea Basarabiei de a se uni cu România.
•  La 27 octombrie 1918 o adunare a reprezentanţilor populaţiei româneşti din Bucovina decide unirea acestui teritoriu cu regatul României.
•    La 28 noiembrie 1918, în urma Congresului General al Bucovinei se decide cu o majoritate zdrobitoare ,,unirea necondiţionată, pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare cu regatul României“

Dacă Roma este considerată ,,cetatea eternă“ aşa este şi Alba-Iulia pentru istoria neamului românesc.  Anticul municipiu roman cunoscut iniţial sub numele de Apulum a devenit în timp un Ierusalim al românilor în care s-a definitivat dezrobirea ce a durat veacuri întregi, mai ales pentru românii din Transilvania. Scurta şi efemera unire realizată de Mihai Viteazul la 1600 a devenit o certitudine în 1918. Aici s-au adunat toţi ardelenii ca să sărbătorească Marea Unire împreună cu preoţii şi intelectualii lor. Românii au văzut o necesitate în unirea Transilvaniei cu România modernă. Elita paşoptistă de la 1848 a învăţat masele să strige pe Câmpia Libertăţii din Blaj: ,,Noi vrem să ne unim cu ţara“. Adunarea de la Alba-Iulia a fost deschisă de Gheorghe Pop de Băseşti în timp ce Vasile Goldiş a proclamat unirea ,,acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România“ într-o atmosferă entuziastă.   A doua zi, 2 decembrie 1918, au fost alese organele provizorii ale puterii de stat: Marele sfat naţional condus de Gheorghe Pop de Băseşti cu rol legislativ şi Consiliul Dirigent prezidat de Iuliu Maniu. Transilvania va fi integrată deplin în procesul de modernizare şi progres economic ce-l va cunoaşte România în perioada interbelică.

Legea asupra Unirii

ART.UNIC: Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, Decretul-Lege No. 3631 din 11 Decembrie 1918, publicat în Monitorul Oficial No. 212 din 13 Decembrie 1918, privitor la unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu vechiul Regat al României, în cuprinderea următoare:
F E R D I N A N D I
PRIN GRAŢIA LUI DUMNEZEU ŞI VOINŢA NAŢIONALĂ
REGE AL ROMÂNIEI
LA TOŢI DE FAŢĂ ŞI VIITORI SĂNĂTATE.
Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri sub No. 2171 din 1918, – Luând act de hotărârea unanimă a Adunarei Naţionale din Alba-Iulia,
AM DECRETAT ŞI DECRETĂM:
ART.I) Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunarei Naţionale din Alba-Iulia Dela 18 Noiembrie 1918, sunt şi rămân de-a pururea unite cu Regatul României.
ART.II) Preşedintele Consiliului Nostru de Miniştri, este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a Decretului-Lege de faţă.
Dat în Bucureşti la 11 Decembrie 1918.
F E R D I N A N D I
PREŞEDINTELE
CONSILIULUI DE MINIŞTRI
ŞI MINISTRU DE EXTERNE, Ion I.C. Brătianu
Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate prin aclamaţiuni.
Această lege s-a votat de Senat în şedinta dela 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate prin aclamaţiuni.

Iuliu Hosu a citit Rezoluția de unire a românilor

La 1 Decembrie 1918, episcopul greco-catolic dr. Iuliu Hossu a citit la Alba Iulia Rezoluția de unire a românilor transilvăneni cu Regatul României. ,,Fraţilor, Ceasul împlinirii vremii este acesta, când Dumnezeu Atotputernicul, rosteşte prin poporul Său credincios, dreptatea Sa, însetată de veacuri. Astăzi, prin hotărîrea noastră, se înfăptuieşte România Mare, una şi nedespărţită, rostind fericiţi, toţi românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Ţara-Mamă, România!“ Apoi s-a îmbrățișat cu Miron Cristea, episcopul ortodox de Caransebeș care avea să devină Patriarh, spunându-le mulțimilor de pe Câmpul lui Horea: ,,Cum ne vedeți aici îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați, pe veci, toți frații României!”.