Foto. Descendenții av. Ioan Șenchea: ,,Era un bărbat hotărât şi foarte deştept. Tot timpul spunea, să nu renunţați, să nu vă lăsați păcăliţi”

• 

  

  Când vorbim de Făgăraşul vechi nu avem cum să nu îl amintim pe Ioan Şenchea, avocatul şi ziaristul care a scris o pagină în istoria Făgăraşului a veacului trecut. Nu era om al locului, dar a reprezentat Ţara Făgăraşului cu mare respect şi cinste. Prea puţin se mai vorbeşte despre activitatea dr. Ioan Şenchea, dar numele lui este pronunţat de localnici atunci când vorbesc despre liceul tehnic din municipiu sau când poposesc pe strada ce-i poartă numele. La Olt n-a fost marcat locul în care a sfârşit acest erou al Făgăraşului şi nu are nici mormânt în cimitirul oraşului. Am întâlnit  descendenţi ai avocatului Ioan Şenchea, pe fraţii Melania şi Ştefan Copăla, originari din Zărneşti, dar stabiliţi în Braşov. Sunt membri ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, filiala Braşov, statut dobândit în urma represiunilor suferite în timpul regimului comunist. În perioada 1951-1959 au fost deportaţi împreună cu mama lor din casa părintească din Zărneşti, iar tatăl lor a fost încarcerat tot de regimul comunist pentru vina de a fi negustor şi de a deţine proprităţi în Zărneşti. Sunt persoane vîrstnice care, la fel ca şi înaintaşul lor, au avut de înfruntat vitregiile vremii, fiind dezrădăcinaţi de pe meleagurile natale de comunişti şi deportaţi. La ora la care scriu, Ștefan Copăla nu mai este printre noi. Bunicul fraţilor Copăla din partea mamei era văr primar cu avocatul Ioan Şenchea. Când a fost ucis în 1916, fraţii Copăla nu erau născuţi, dar l-au cunosut din relatările bunicului lor şi ale mamei lor, născută Şenchea.

• ,,Era un bărbat hotărît şi foarte deştept. A plecat de tînăr de acasă să studieze şi s-a făcut avocat. Bunicul ne spunea că era un mare patriot şi se lupta pentru dreptate. A adunat în jurul său pe toţi intelectualii din Zărneşti şi cu steagul înainte au strigat ,,Trăiască România Mare”. Era un gest periculos la acea vreme, dar el era foarte curajos. Şi după ce s-a stabilit la Făgăraş venea acasă, la Zărneşti. Bunicul ne povestea multe dintre lucrurile lăsate de el şi tot timpul le spunea să nu renunţe, să nu se lase păcăliţi” a spus Ştefan Copăla.
•   ,,Bunicul ne vorbea despre avocatul Şenchea din neamul nostru şi se mîndrea cu el. Multe relatări le-am uitat şi noi, odată cu vîrsta. La Zărneşti au fost denumite străzi cu numele lui, în memoria acestui mare om” a spus Melania Tudoran, fostă Copăla, născută în 1932.
• Familia Copăla era proprietarea unei mezelării în Zărneşti şi avea o casă cu etaj cu 18 camere. După alungarea din casă şi deportare, casa le-a fost ocupată de birourile IFET-ului.

Ce a reprezentat avocatul Ioan Şechea pentru Făgăraş

Ioan Șenchea s-a născut la 7 iulie 1864 la Zărneşti, comitatul Făgăraş, într-o familie de vază, tatăl său fiind mult timp primar al oraşului, iar mama sa, rudă cu mitropolitul Ioan Meţianu. Studiile începute în localitatea natală, au fost continuate mai întâi la Braşov şi Arad şi ulterior finalizate la universitățile din Budapesta și Viena cu un doctorat în drept şi ştiinţe politice. Întors în Transilvania, din 1892 a practicat avocatura în Făgăraş, unde s-a căsătorit cu Luiza Boeriu, una din cele două fiice ale unui proprietar de mori din partea locului. La Făgăraş devine un aprig luptător pentru emanciparea românilor transilvăneni. Este membru în Congregaţia Comitatului, în Comitetul Central al Partidului Român din Transilvania, preşedinte al Societăţii ,,Progresul” din Făgăraş şi secretar al Despărţământului Astra. Înfiinţează două ziare în Făgăraş la care publică articole, ,,Olteanul” între 1909-1916 şi ,,Ţara Oltului” între 1907-1910. Pe când era la studii la Viena a fost membru al societăţii ,,România Jună”. A fost membru arhidiecezan al Mitropoliei Ortodoxe de la Sibiu. În 1916 este arestat împreună cu alţi luptători pentru drepturile românilor şi întemniţat în beciurile jandarmeriei. În noaptea de 7/8 septembrie 1916 este scos din închisoare împreună cu un căruţaş din Voila, Ioan Gabor, duşi pe malul Oltului şi împuşcaţi de jandarmii maghiari. Nu se cunoaşte locul unde i-a fost aruncat trupul.

•   ,,Domnul Constantin Pop alăturea cu soţia doamna Ludovica născută Papfalvi au venit la Făgăraş din Braşov, unde a fost 15 ani factorul tipografiei A. Mureşianu la ,,Gazeta Transilvaniei”. Din 1902 încoace a venit aici şi a spart ghiaţa întunerecului în Făgăraş şi ţinutul lui, licărind prima lumină dintr-o tipografie română, aşezată mai întîi în casele din piaţa mare a advocatului Dr. Ioan Şenchea, carele încă îşi are meritul, că a lăsat de s’a instalat această tipografie română în casele domniei sale, contribuind şi cu partea spirituală la redactarea celui dintîi jurnal românesc în Făgăraş intitulat ,,Ţara Oltului”, al cărei redactor a fost învăţătorul român din Făgăraş Ioan Berescu” scria pr Nicolae Aron în Monografia Făgăraşului editată în 1913.
• Primul ziar editat în Făgăraş a fost ,,Ţara Oltului”. Pr Nicolae Aron aminteşte în Monografia Făgăraşului de la 1913 primul anunţ adresat făgărăşenilor la lansarea acestui ziar, semnat de dr. Ioan Şenchea, dr. Niculae Şerban şi dr. Octavian Vasu. ,,P.T. Domnule! Făcînd toate pregătirile, ca cu Anul nou românesc să scoatem în Făgăraş foaia săptămînală sub numele ,,Ţara Oltului” pentru apărarea şi promovarea multelor interese publice româneşti ale poporaţiunei din comitatul Făgăraş şi împrejurime, ne luăm voie a Vă încunoştiinţa încă de acum şi pe D-voastră despre aceasta… Materialul mi-l puteţi trimite pe adresa: Redacţia foaiei ,,Ţara Oltului” în Făgăraş cu poşta, prin curieri de ocaziune, s’au aducîndu-l în persoană. La redacţiunea noastră totdeauna sunţeţi binevăzuţi oaspeţi spre a ne putea înţelege în multe privinţe despre cauzele şi interesele poporului român. În general cerem adevărul în toate. Dr. Niculae Şerban, Dr. Ioan Şenchea, Dr. Octavian Vasu„
•  ,,Jurisprudenţa românească este frumos reprezentată în Făgăraş. Mai înainte, prin anii 1863-1885, în douăzeci şi doi de ani, advocaţi români în Făgăraş erau numai unul-doi precum a fost Ioan Roman şi Ilariu Duvlea (puţin timp şi Aron Densuşian). De la 1885-1895 în zece ani în Făgăraş şi-au deschis cănţălării advocaţiale iară numai unul-doi advocaţi precum: Dr. Andreiu Micu şi Dr. Nicolae Motoc (puţin timp şi Ioan Grama). Dela 1895-1913 de optsprezece ani advocaţii români în Făgăraş s-au înmulţit la unsprezece şi anume: Dr. Andreiu Micu, Dr. Nicolae Şerban, Dr. Teodor Popescu, Dr. Ioan Turcu, Dr, Ioan Şerban, Dr. Teodor Popescu, Dr. Ioan Şenchea, Dr. Octavian Vasu, Dr. Camil Negrea, Dr. Liviu Pandrea, Dr. Dănilă Vasu, Dr. Victor Pralea, şi Dr. Iuliu Cârje. Aceşti 11 advocaţi români cu a lor prudenţă apără mult şi interesele bisericilor şi şcoalelor române din Făgăraş. Preşedintele clubului naţional român din comitatul Făgăraşului încă e ales din advocaţii români făgărăşeni în persoana domnului Dr. Ioan Şenchea advocat, ba chiar deputatul dietal al cercului Făgăraş este ales acum tot din advocaţii români din Făgăraş în persoana domnului Dr. Nicolae Şerban care în mai multe perioade tot ca deputat dietal” (Monografia pr. Nicolae Aron)