Enciclopedia numelor ilustre din istoria culturii și civilizației este imensă, din antichitate și până în prezent. Platon, Aristotel, Pitagora, Socrate, Avraam luat de Dumnezeu și trimis în Canaan, Moise inițiatul și legislatorul, David împăratul profet, Solomon care prin înțelepciunea sa a cucerit-o pe împărăteasa de la miază zi, Iisus, fiul lui Sirah, apoi Confucius și Lao Tse, sibilele inițiatice prin care vorbeau ,,zeii” dar niciunul nu a ajuns vreodată la profunzimea învățăturii lui Iisus Hristos, Cuvântul divin încarnat pe pământ, făcut om adevărat. Sidharta Gautama, născut cu 500 de ani înaintea Lui, prințul ,,protejat”, care s-a furișat din palatul său și s-a întâlnit cu un mort și un lepros, după care a plecat să revoluționeze hinduismul, ajuns ,,trezitul”, adică Buddha a fost la rândul lui scos din iad de către Hristos cel Înviat, împreună cu Adam, Eva și toți ,,drepții” neamurilor care așteptau ca porțile iadului să cadă. Hipocrate și taumaturgii cei vechi au descoperit ce au putut, prin voința divină, dar prin Hristos a venit pe pământ însuși izvorul înțelepciunii. Întelepciunea după care a fugit Solomon s-a coborât ea însăși din cer în persoana lui Iisus Hristos.
Viziunea lui Iisus asupra vieții
Iudaismul, curent religios în cadrul căruia s-a născut Iisus, aduce viziunea asupra unui Dumnezeu personal, pe care Iisus o împărtășește și o transmite mai departe. Cosmologia propusă de El nu a fost niciodată sofisticată, sofistă sau stoică, ci una destul de simplă și concretă. ,,Nu am venit să stric Legea ci s-o împlinesc” spunea El adeseori. De fapt, Iisus nu a vrut niciodată să iasă din cadrul iudaismului și nici nu și-a dorit un nou curent religios, chiar dacă este cunoscut din punct de vedere istoric ca cel care a întemeiat creștinismul. El nu vroia să întemeieze o nouă religie, a venit ,,pentru oile rătăcite ale lui Israel” dar universalitatea învățăturii Sale bazate pe iubire i-a primit și cuprins pe toți. El a stat de vorbă cu femeia samarineancă, i-a ajutat în repetate rânduri pe ofițerii romani care veneau să-I ceară ajutorul și a stat la masă cu vameșii și păcătoșii, adică cu interlopii societății, unuia dintre aceștia i-a fost promis chiar raiul. ,,Adevărat îți grăiesc, în seara aceasta vei fi cu Mine în rai” i-a spus El tâlharului de pe cruce. Coconetele și oamenii de bine ai zilelor noastre vor să facă un creștinism de protipendadă, doar pentru cele care poartă baticuț în cap, oamenii de bine scorțoși și mândri în cravatele lor și costumele impecabile, care strâmbă din nas dacă intră în biserică vreunul îmbrăcat în blugi și adidași sau vreuna mai altfel decât ,,regulamentul”. Creștinismul nu are nimic de-a face cu aceste ,,mode” sociale, Iisus a stat la masă cu interlopii, vagabonzii societății, prostituatele de la marginea drumului și cele de lux, pe aceștia a venit El să-i pescuiască din mocirla promiscuității și să le redea demnitatea chipului lui Dumnezeu.
Filosofia lui Iisus despre divinitate și om
Iisus le-a transmis ucenicilor Săi rugăciunea ,,Tatăl nostru”. Capitolul 6 din Evanghelia de la Matei cuprinde viziunea lui Iisus asupra divinității și a umanității: ,,Luați aminte ca faptele dreptății voastre să nu le faceți înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei; altfel nu veți avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci, când faci milostenie, nu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și pe ulițe, ca să fie slăviți de oameni; adevărat grăiesc vouă; și-au luat plata lor”. (Matei 6, 1-2) El vorbește despre un Tată care ,,vede în ascuns”- ,,Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție”. (Matei 6, 6) Apoi calitatea interioară a iertării: ,,Că de veți ierta oamenilor greșalele lor, ierta-va și vouă Tatăl vostru Cel ceresc…”. (Matei 6, 14) Totul pentru un Tată care ,,este în ascuns” și ,,vede în ascuns” tot ceea ce face omul. ,,Ca să nu te arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care este în ascuns, îți va răsplăti ție”. (Matei 6, 18). Este percepția iudaică asupra unei ființe personale, un Tată în adevăratul sens al cuvântului căruia i te poți adresa familiar.
- ,,Orice concepție despre Dumnezeu- spune Douglas Groothuis- trebuie să fie compatibilă cu cea exprimată de Iisus; tot ce este limitat trebuie să se supună autorității divine. Dumnezeu nu poate fi redus la o ,,hartă metafizică” cu care ne putem orienta după bunul plac; El are o natură care poate fi, într-o anumită măsură, descrisă, înțeleasă și cunoscută. Pentru a evita decepțiile provocate de falși profeți și falși Cristoși- de a căror venire și scopuri am fost avertizați (Matei 24:24)- trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeu așa cum este și ni S-a revelat”. (Douglas Groothuis, Portrete istorice atribuite lui Iisus din Nazaret)
Cei marginalizați
,,Săracii și oamenii simpli ignoră preceptele Legii, ceea ce le atrage repudierea de către farisei, care îndeplinesc minuțios prescrierile Legii. Într-adevăr, sărăcia materială, nivelul cultural scăzut și necunoașterea normelor referitoare la curățenia rituală și la zeciuieli…se întâlnesc la mulți dintre oamenii din popor. Învățătorii farisei încearcă, însă, să adapteze normele generale la fiecare caz concret, astfel încât toată lumea să poată respecta Legea. Apostoli ai respectării Legii, fariseii sunt foarte răbdători când e vorba s-o facă cunoscută în popor, dar în același timp nu-i suportă pe cei care nu fac efortul s-o respecte în toate detaliile (fiindcă nu vor sau nu pot). Există, astfel, un sector al poporului, pe care fariseii îl consideră irecuperabil: ,,mulțimea aceasta, care nu cunoaște Legea, este blestemată”, care merită condamnarea și refuzul divin (Ioan 7,49) Cele 613 porunci în care învățătorii Legii rezumă respectarea Legii reprezintă un obiectiv de neatins de către oamenii simpli” spune Armand Puig. Iisus, însă, îi primește pe cei simpli și se lasă înconjurat de ei, El nu este un ,,cărturar”, ci un vizionar practic dar, totodată, și un ascet mistic. ,,Împărăția, nu Legea, îi canalizează cuvintele, gesturile, semnele. Nu cel ce respectă scrupulos Legea intră în Împărăție, ci cel care primește buna veste despre un Dumnezeu generos și milos care începe să fie prezent în lume și care vrea să se manifeste, în primul rând, celor pe care toți îi lasă deoparte” ne învață Armand Puig.
O lume nouă
Pentru toți cei excluși de către ,,experții Legii” se deschide o lume nouă. ,,În cercul celor excluși, străinii ocupă poziția cea mai marginală. Nu aparțin poporului legământului și, prin urmare, nu iau parte în niciun fel la beneficiile lui. Dar, cum am văzut mai sus, printre oamenii vindecați de Iisus există diferiți străini: un bărbat samaritean, curățat de lepră, un bărbat din Decapolis, din care Iisus scoate o legiune de demoni, și o fată din Fenicia, vindecată de un duh rău la rugămintea mamei sale. Trebuie adăugată sluga centurionului din Cafarnaum, care, se pare, era un militar străin, dar devotat religiei iudaice”. (Armand Puig) Deși Iisus trasează instrucțiuni clare- ,,În calea păgânilor să nu mergeți și în cetate de samarineni să nu intrați”. (Matei 10,5)- cu orice ocazie cu care iese din teritoriul Israelului El săvârșește vindecări și alungă demoni- bărbatul din Decapolis și fata din Fenicia (N.R- Libanul de astăzi).
- ,,Străinii nu sunt excluși de la primirea pe care Iisus o oferă săracilor, bolnavilor și marginalilor (oameni simpli și copii). Și pentru ei se deschide o lume nouă, în care omul este eliberat de relele care îl afectează și primește mila lui Dumnezeu, salvatoare. Străinii se apropie de Iisus, purtătorul Împărăției, cu speranță și încredere. Acest lucru reflectă dorința pe care o exprimă niște greci lui Filip, unul din cei Doisprezece: ,,voim să vedem pe Iisus” (Ioan 12,21). Voința de lărgire a orizonturilor existentă la Iisus va fi amplificată extraordinar după moartea și învierea lui, când samaritenii și alți străini vor primi mesajul creștin” spune Armand Puig. (Ștefan BOTORAN)
