De unde vine denumirea Munților Carpați sau a Munților Făgăraș? De ce Moldoveanu sau Negoiu sunt denumirile celor mai înalte vârfuri montane din România? Sunt întrebări la care mulți dintre noi așteptăm un răspuns. De-a lungul veacurilor au fost cercetători și lingviști care au găsit explicațiile Din punct de vedere etimologic, numele de „Carpați” vine de la un cuvânt proto-indo-european care înseamnă „piatră”. Acesta ar putea fi înrudit și cu substantivul albanez ,,karpë“ care înseamnă „stâncă”. Mai există o variantă potrivit căreia cuvântul vine de la proto-indo-europeanul ,,kwerp“ care înseamnă „a întoarce, a îndoi” sau de la grecescul karpos care înseamnă „încheietură” făcând referire la forma lanțului muntos carpatic. Dacă ne referim la Munții Făgărașului, numele lor derivă din limba maghiară, deși părerile lingviștilor sunt împărțite.
Munții Făgăraș, prima atestare documentară la 1528
Munții Făgărașului sunt întinși pe 70 km est-vest și 45 km nord-sud, asemănându-se cu o imensă coloană vertebrală, cu culmile abrupte orientate spre nord, și cele mai line și domoale, spre sud. Sunt pomeniţi, pentru prima oară în istorie, pe o hartă, „Chorografia Hungariae”, a lui Lazarius, tipărită în 1528. Două decenii mai târziu, F. Schur, din Königsberg, publică ,,Vegetaţia crestelor Carpaţi”. Împăratul Iosif al II-lea (1741-1790) face cinci călătorii pe teritoriul României de astăzi şi dă poruncă de stabilire a graniţei dintre Ardeal şi Muntenia. Ofiţerul cezaro-crăiesc braşovean Jacob Zultner se ocupă personal de această îndatorire şi urcă primul pe Piatra lui Tunsu, vechea denumire a Negoiului, la 2.535 metri, pe la 1750. În lipsa altor date, aceasta este considerată prima ascensiune oficială pe cel mai înalt munte de la noi. La 1841, Ludwig Reissenberger, învăţător, meteorolog şi arheolog din Sibiu, se apucă de măsurători exacte în zonă. Mai există varianta că denumirea ar include cuvântul ,,fogor” care înseamnă potârniche, iar pe de altă parte, mai în glumă mai în serios, e luată în discuție și expresia ,,fa-garas”, adică bani din lemn, ce-și are obârșia în obiceiul locului din secolul al XVIII-lea când muncitorii primeau în schimbul muncii lor la Cetatea Făgărașului niște bilete, dovezi din lemn, pe care le schimbau apoi în bani.
Moldoveanu, vârful cu numele unui cioban
Despre denumirea ,,Moldoveanu“ găsim în lucrarea „Ascensiuni grele în Munţii Făgăraşului” (1938) în care Alexandru Rudeanu scria: „Moldoveanu poartă numele de Muntele Valea Rea pe versantul lui estic, de Moldoveanu pe versantul vestic şi de Colţul Viștei Mari în Transilvania”. Există și legenda că ar fi vorba despre stâna unui cioban venit din Moldova, care era amplasată în apropierea faimosului vârf. O altă variantă ar fi existența unui cioban numit Ion Moldoveanu, originar din Curtea de Argeș, ale cărui mioare pășteau în zona semețului vârf. Nicolae Baticu găseşte că localnicii din Țara Făgărașului îi spun ,,Cioca Moldoveanului”, unde ,,cioacă” desemnează un vârf de munte sau de deal, dar ajunge la un document al unui oarecare Ion Moldoveanu, din Argeş. Baticu mai află că încă de pe vremea Mariei Tereza, pe la 1761, generalul Adolf Nikolaus von Buccow (Bukow), comandant militar şi guvernator al Transilvaniei, instituise pichete de grăniceri care patrulau şi pe coastă, aşa că locurile erau de mai bine de două secole umblate, fiind greu de stabilit cine fusese pionierul. Vârful Moldoveanu, 2544 metri, este cel mai înalt vârf din munții României.
Negoiu, al doilea vârf ca mărime
Numele de Negoiu provine de la cea mai veche și mai numeroasă familie din plaiul Buzăului, Neg sau Negul. De acolo au apărut derivatele de Negoiu, Negoias, Negoiță, Negosina, etc. (Nicolae Densușianu DACIA PREISTORICĂ, 2015). Vârful Negoiu, cunoscut ca și polul instabilității atmosferice din România, este al doilea ca mărime din țara noastră, cu o altitudine de 2.535 m, care împreună cu Vârful Moldoveanu și alte opt vârfuri semețe, fac din Munții Făgăraș cel mai impresionant lanț alpin. În general, denumirile din Munții Făgăraș păstrează vie amintirea locuitorilor, în semn de apreciere pentru aceștia
Viștea Mare, cel mai semeț vârf din masivul Făgăraș
Unul dintre cele mai semețe vârfuri din Masivul Făgăraș, este Vârful Viștea Mare (2.527 m), al treilea ca mărime din cadrul acestui lanț alpin și este principala cale de acees către faimosul Vârf Moldoveanu. Oferă un peisaj complex, de la poieni cu multe flori la locuri stâncoase și abrupte, de la zone împădurie la porțiuni pietruite, de la o trecere prin suprafețe umede, uscate, dar și cu zăpadă.
