Ultimul raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind cocaina, publicat în acest an, arată că în România a crescut consumul acestui drog, mai ales în rândul populației cu venituri mari, informează G4Media. Raportul arată că portul Constanța e folosit tot mai des de traficanți, iar una din explicațiile pentru creșterea traficului în România e colaborarea constantă între rețelele de crimă organizată.
Principalele concluziile referitoare la România din raportul ONU:
Există dovezi că grupurile criminale străine au folosit porturile ucrainene pentru a evita controalele de aplicare a legii în Europa de Vest. Este probabil ca aceste grupuri să mute aceste activități în alte porturi de la Marea Neagră din România sau Bulgaria.
Transporturile de containere cu fructe proaspete din America de Sud, în special din Ecuador, au reprezentat o metodă tipică de ascundere a cocainei care ajunge în porturile maritime din Balcani. În plus, potrivit autorităților italiene, începând din 2020, porturile italiene au fost folosite din ce în ce mai mult ca punct de transbordare pentru cocaina direcționată spre est către porturile balcanice de la Marea Egee și de la Marea Neagră. În aceste porturi, transporturi mari de cocaină din America de Sud sunt primite de grupuri infracționale din Balcani, în special de cetățeni albanezi și sârbo-muntenegreni, care asigură distribuția angro și transportul acesteia către piețe și către zone de stocare din Grecia, Bulgaria, România și Ucraina.
Pe țărmul Mării Negre, Bulgaria și România au porturi de containere unde, potrivit unor surse deschise, cocaina ajunge pentru a fi transportată în Europa Centrală și de Vest pe cale terestră sau, ocazional, prin fluviul Dunărea. Acesta din urmă este, de asemenea, folosit pentru contrabanda cu țigări, petrol și migranți, precum și pentru traficul de canabis. În ianuarie 2022, poliția columbiană a confiscat o tonă de cocaină dintr-un transport de piei de bovine cu destinația Bulgaria.
În plus, atât Bulgaria, cât și România prezintă o tendință de creștere a numărului de capturi începând cu 2016-2017, ceea ce poate semnala o piață internă de cocaină în creștere. Într-adevăr, autoritățile din România au observat că consumul intern de cocaină era în creștere în 2021, în special în rândul populației tinere și cu venituri ridicate.
În 2021, România a înregistrat o creștere semnificativă a capturilor de cocaină, de la 43 kg în 2020 la 875 kg în 2021. Cantități mari au fost raportate și în anii precedenți, inclusiv peste o tonă de cocaină pură în proporție de 90 % dintr-o barcă răsturnată în Delta Dunării, confiscată în 2019. În iulie 2022, a fost descoperit pentru prima dată în România un loc de extracție secundară a cocainei. Potrivit autorităților române de aplicare a legii, situl a fost organizat într-o cabană rurală închiriată de doi cetățeni români și un israelian. Cocaina camuflată în cafea a fost adusă cu un avion de pasageri de doi cetățeni columbieni familiarizați cu procesul de extracție chimică. La fața locului, autoritățile au confiscat 148 de grame de cocaină necristalizată și 5 kg de cafea amestecată cu cocaină.
În aceeași lună, forțele de ordine din România au descoperit 610 saci de pământ de flori sintetic amestecat cu cocaină într-un magazin care vindea vase de ceramică din Tunisia. Potrivit unor surse media, drogurile proveneau din Columbia și au fost expediate în România prin Portul Constanța, după ce au făcut o escală în Maroc, iar, pe baza informațiilor furnizate de organele de aplicare a legii, separarea urma să fie efectuată în același laborator clandestin descris anterior.
Într-un raport din 2021, autoritățile române au precizat că portul Constanța rămâne o alternativă pentru introducerea unor cantități mari de cocaină în Europa, pentru a evita controalele mai stricte din porturile din Europa de Vest. Implicarea traficanților atât din România, cât și din Balcani, este din ce în ce mai vizibilă în România.
În plus, autoritățile române de aplicare a legii subliniază nivelurile tot mai ridicate de colaborare între rețelele infracționale, față de crearea de alianțe temporare ad-hoc pentru a satisface o nevoie specifică. Rețelele criminale devin din ce în ce mai mult „politraficante”, utilizând infrastructura dezvoltată pentru traficul de droguri sintetice și heroină pentru a transporta cocaină, adesea sub masca unei activități comerciale legitime.
Potrivit autorităților române, convergența din ce în ce mai mare a rutelor de trafficare a permis traficatorilor să conecteze zonele de producție de heroină din Afganistan, Pakistan și lran (Republica Islamică din) cu principalele puncte de intrare în Europa pentru cantități mari de cocaină din America de Sud, dar și cu zonele de producție de droguri sintetice (cum ar fi Olanda), aceste din urmă tipuri de droguri având un preț de vânzare cu amănuntul foarte ridicat în Orientul Mijlociu și în statele arabe.
Înainte de începerea conflictului armat din februarie 2022, Ucraina a înregistrat, de asemenea, niveluri crescute ale cantităților de cocaină confiscate în 2019 (837 kg) și 2020 (166 kg), în contrast cu cantitățile anuale de mai puțin de 50 kg confiscate în țară în anii anteriori. O operațiune de aplicare a legii în cadrul căreia au fost confiscate 400 kg de cocaină la Kiev în 2019 arată caracterul multinațional al grupurilor infracționale care operează în Ucraina; printre persoanele reținute se aflau cetățeni din Regatul Unit, Țările de Jos, Federația Rusă, Turcia și Ucraina. Creșterea numărului de capturi de cocaină a fost parțial rezultatul unor capturi relativ mari în porturile din sudul Ucrainei, de unde urma de obicei ruta spre Europa de Vest pe cale terestră, în timp ce cantități mai mici au rămas în țară pentru a aproviziona piața internă. În 2019, poliția ucraineană a confiscat 257 kg de cocaină ascunsă în banane care au sosit în portul Yuzhny din Venezuela. În același an, în același port au fost descoperite aproximativ 200 kg de cocaină dizolvată în vopsea de construcții din Columbia.
Întrucât conflictele pot perturba și schimba rutele de trafic de droguri, este probabil ca unele fluxuri care trec prin Ucraina să fie în cele din urmă redirecționate către alte porturi de la Marea Neagră, cum ar fi cele din România și Bulgaria. În plus, oferta tot mai mare de cocaină care tranzitează Turcia adaugă un alt flux prin Balcani. Având în vedere că actorii criminali din Balcani sunt mai activi ca niciodată pe piața europeană de cocaină, este probabil ca ruta balcanică să continue să crească în importanță.
