Elevii care au terminat clasa a VIII-a în iunie 2023 și care au susținut Evaluarea Națională au intrat în clasa pregătitoare în anul școlar 2014-2015, după cum arată analiza publicată de Edupedu.ro pe 20 iunie. Din acea generație, 39% dintre elevi nu au mai ajuns la acest examen sau nu au reușit să treacă de pragul mediei 5. Evident, fiind vorba despre învățământ obligatoriu, toți elevii, chiar și cei care nu s-au prezentat la Evaluarea Națională merg mai departe în școli profesionale sau licee.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, obținute la solicitarea Edupedu.ro, au fost înscriși în clasa pregătitoare, în septembrie 2014, peste 192 de mii de copii în școlile publice și private din România. Nouă ani mai târziu, după ce au parcurs ciclurile primar și gimnazial, au ajuns să fie prezenți la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a doar 154.600 de elevi. Diferența de 38 de mii de elevi înseamnă aproape 20% din generația care a intrat în școală în septembrie 2014. Dacă îi adăugăm și pe elevii sub media 5 la Evaluarea Națională 2023, rezultă 74.891 de elevi, adică 39%, echivalentul populației unui oraș cât Târgu Jiu, plin cu elevi de 14 ani.
În raportul de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VI-a, în 2021, acești elevi erau descriși cu lux de amănunte. Performanțele lor erau analizate și Ministerul Educației avea toate datele la acel moment să stabilească, pentru anii de școală următori, politici publice de remediere a competențelor neasimilate sau dezvoltate insuficient. Nu a existat nicio politică publică în anii școlari în care ei au fost clasa a VII-a și clasa a VIII-a, bazată pe datele de la EN VI, prin care să fie tratați personalizat și prin care performanțele lor să fie îmbunătățite.
Ce știau încă din 2021 oficialii din Ministerul Educației, directorii de școli și profesorii lor despre elevii generației care acum au susținut Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a
Raportul Național la Limbă și comunicare – EN VI 2021 – concluzii
„Scăderea numărului de elevi care pot identifica în mod corect informații explicite din text semnalizează necesitatea reorganizării demersului didactic, cu accent pe formarea competențelor prevăzute în programă”.
„În comparație cu datele obținute în anii anteriori (ultima administrare a EN VI fiind cea din anul 2019) se observă accentuarea diferențelor dintre performanțele elevilor din mediul rural comparativ cu cele ale elevilor din mediul urban. Dacă, în ansamblu, performanțele elevilor de la finalul clasei a VI-a s-au menținut aproximativ în aceiași parametri cu cele din anii anteriori, cele ale elevilor din mediul rural sunt în scădere”.
„EN VI are preponderent rol formativ, evidențiind competențele (disciplinare și transdisciplinare) care sunt formate la elevi și aspectele care necesită activități remediale pentru formarea și consolidarea competențelor. Fiind concepute în progresie, de la clasa a V- a la clasa a VIII-a, profesorul poate reveni asupra acestora, atunci când vizează competențe care solicită procese cognitive cu nivel mai mare de complexitate. În egală măsură, elevii care nu identifică informațiile explicite sau implicite într-un text (în special, acolo unde este evaluată receptarea și exprimarea în limba română) au nevoie de exerciții suplimentare, în vederea formării competențelor generale și specifice, care vor fi evaluate la finalul clasei a VIII-a.
Situația este cu atât mai ingrijorătoare cu cât, la disciplina Limba și literatura română, la nivelul claselor a V-a și a VI-a, elevul trebuie să aibă formate, la finalul clasei a VI-a, competențele de Identificare a informaţiilor importante, a temei și ideilor principale și secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale (Competențele 2.1. și 2.2, clasa a V-a, din programa pentru limba și literatura română, aprobată prin OMEN 3393/2017), de corelare a informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale (Competența 2.1., clasa a VI-a, din Programa pentru limba și literatura română, aprobată prin OMEN 3393/2017), de a face rezumatul și de a prezenta răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte diverse (Competențele 2.2 și 2.3, clasa a V-a, din programa pentru limba și literatura română, aprobată prin OMEN 3393/2017).
Este de dorit ca efectul publicării acestor analize pe baza datelor agregate la nivel național să fie un argument pentru responsabilizarea tuturor actorilor implicați, direct sau indirect, în procesul educațional, astfel încât rezultatele învățării să poată fi optimizate pe termen mediu și lung”.
Pentru Matematică și științe situația acestor copii era cunoscută pentru cei din Ministerul Educației cel puțin din 2021, de la EN VI.
În Raportul Național de la EN VI 2021 autorii menționează că la primul item din testul dat, care presupunea identificarea corectă, într-un tabel, a mărimii cerute, cât și a lungimii unui arc la care se referea informația cerută. Cu toate astea, 15% dintre elevii de clasa a VI-a nu au răspuns corect la acest item, lucru calificate de autorii raportului drept „extrem de îngrijorător în condițiile în care elementele de organizare a datelor sunt introduse în programă începând cu ciclul primar”.
Citește mai departe AICI
