Foto. Arestările din mai 1948 în Făgăraș: elevi, studenți, profesori, medici, țărani

În noaptea de 14/15 mai 1948 au fost înregistrate cele mai multe arestări din istoria recentă a României.  Statisticile spun că peste 15.000 de  persoane, majoritatea  studenți și legionari, dar și elevi. Mulţi au fost ridicaţi şi din Ţara Făgăraşului, iar despre soarta lor nu s-a mai ştiut până în 1964, la eliberarea dată de Dej, când  au ieşit pe porţile închisorilor şi lagărelor comuniste îmbătrâniţi, bolnavi şi suferinzi.  Prea puţini  elevi de la Liceul Radu Negru din Făgăraş au scăpat atunci de arestare, iar cei care  s-au ascuns au urcat, începând cu 1 mai 1949, în munţi. În Munţii Făgăraşului s-a organizat cea mai puternică şi lungă luptă anticomunistă din România, grupul condus de Ion Gavrilă Ogoranu fiind sprijinit de oamenii din sate.  Sediul Securităţii din Făgăraş era neîncăpător faţă de numărul elevilor ridicaţi din clase sau de acasă. Operaţiuni similare s-au înregistrat la toate liceele din ţară. Cea mai răsunătoare şi cu urmări greu de imaginat a avut loc la Liceul din Blaj. Un alt val masiv de arestări s-a  înregistrat în  5 mai 1952, când peste 44.000 de români dintre care peste 10.000 copii au fost scoşi din casele lor din Banat şi deportaţi  în  Bărăgan. Este cunoscută operaţiunea securiştilor din acea noapte ca ,,Rusaliile negre”.

 Operaţiunea semnată de Teohari Georgescu şi Ana Pauker

Așa cum  aratã documentele din arhivele CNSAS,  operațiunea  din noaptea de 14/15 mai 1948 a fost organizatã cu mult timp înainte.  Comandanții unitãților de securitate erau în posesia unor plicuri sigilate în care erau listele cu persoanele și domicilile tuturor celor implicați  în lupta de rezistențã.  „Arestãrile au început în ziua de 15 mai. Era o acțiune masivã, spectaculoasã, desfãșuratã pe întreaga țarã și dupã un plan minuțios stabilit. Teohari Georgescu, ministrul de Interne și Ana Pauker și-au calculat lovitura cu sânge rece. Securitatea întocmise vreme de peste trei ani dosarele tuturor grupãrilor care proliferau în țarã și al tuturor indivizilor periculoși.   Comuniștii, care fuseserã o simplã fracțiune a Internaționalei comuniste, suplineau lipsa totalã de popularitate prin forțã și violențã.   Teohari Georgescu și consilierii lui s-au servit de vechea poliție, care deținea și informațiile despre Mișcarea Legionarã, dar și unele date compromițãtoare despre membrii Partidului Comunist, date care puteau fi folosite la nevoie împotriva oricui”  scria în memoriile sale pãrintele Gheorghe Calciu, pe atunci student la Medicinã, condamnat.  Cei arestați au fost supuși unor metode de torturã îngrozitoare, pentru a divulga informațiile pe care Ministerul de Interne nu le cunoștea încã. Mulți au murit în anchetã în sãptãmânile care au urmat.  În Țara Fãgãrașului s-au înregistrat ultimele arestãri și procese de condamnare  în 1958, dar perchezițiile și anchetele au continuat  și în anii urmãtori pentru  gazdele, sprijinitorii și  simpatizanții celor din rezistențã. Pentru toți au urmat ani grei de chinuri în închisorile și lagãrele de pe întreg întinsul țãrii.  Au fost suspuși  la un regim de exterminare, la acțiuni de reeducare pe termen lung care vizau anihilarea fizicã și psihicã a  celor condamnați.   În închisoarea de la Pitești a fost aplicat experimentul Makarenko  în care peste 5000 de deținuþi  au trãit infernul de pe pãmânt. Același  fenomen începuse însã la Suceava înainte de 1950. Reeducãrile au continuat apoi la Târgu Ocna, la Aiud, la Gherla și la Canal. Supraviețuitorii acestor închisori sunt cei îndreptãțiți sã vorbeascã despre iadul prin care au trecut, iar în cãrțile de memorii semnate de ei  se regãsesc suferințele și umilințele indurate.

Calvarul din Cetatea Fãgãrașului

Cetatea Fãgãrașului, frumosul edificiu medieval, a fost transformatã în închisoare comunistã. Încãperile în care au locuit cândva prințese au devenit celule ale chinurilor. Erau amenajate celule mici în care erau înghesuite și 16 paturi suprapuse. Au fost închiși aici milițieni, avocați, doctori, studenți sau simpli țãrani care nu au fost de acord cu colectivizarea. În perioada anilor 1948 – 1962 au fost încarcerate aici  aproximativ 5000 de persoane, iar, oficial, au fost declarate 161 de decese, dar conform mãrturiilor  supraviețuitorilor  numãrul celor morți ar fi fost mult mai  mare.  Metodele de torturã aplicate de gardieni deținuților din  Cetatea Fãgãraș au fost cele preluate din  sistemul rusesc.   Se începea cu un interogatoriu dupã care urma ancheta, o primã etapã a torturii. Se bãtea mult, se înfometau deținuții, iar cei care ajungeau la ,,Neagra” mâncau odatã la 3 zile, și atunci o ciorbã slabã. ,,Fructe stricate erau învelite într-o fațã de masã, și cu acest sul se începea lovirea organelor ascunse, precum ficatul și rinichii, pentru a nu lãsa urme de violențã. Niște scânduri erau prinse pe spatele condamnatului, care se loveau, iar acele lovituri în timp duceau la  desprinderea plãmânilor de corp. Mai târziu, scândurile au fost înlocuite cu sãculeți umpluți cu nisip amestecat cu pãmânt, cu care loveau în mod repetat plãmânii”  au descris supraviețuitorii acestei închisori. Deținutul era dus apoi în Turnul Negru unde tortura continua. Era dezbrãcat complet, legat cu mâinile și picioarele la spate, era ridicat la un metru deasupra solului, iar cu un fãcãleț, era lovit, în mod repetat, la tãlpi. ,,Cei care decedau erau scoși noaptea cu o cãruțã de alți deținuți și duși în cimitir, unde la o margine s-a sãpat o groapã comunã” a relatat Gheorghe Fãtu.

 Familia profesorului Mihai Novac

•   Gelu Novac,  elev din frăţia de cruce de la Radu Negru, coleg cu Remus Sofonea (Brâncoveanu). După şase ani de rezistenţă în munti cade în luptă, în dimineata de 6 august 1954, la Obreja-Alba, pe malul Târnavei. Era împreună cu Gheorghe Şovăială din Berivoi.
•   Mihai Novac,  profesor, primul director al Liceului Radu Negru din Făgăraş, tatăl lui Gelu, sprijinitor al grupului de rezistenţă. Condamnat la 15 ani muncă silnică.
•    Gema Gârda Novac era  studentă la Braşov, sora lui Gelu Novac. Şi-a susţinut fratele implicat în lupta antcomunistă. A fost anchetată şi condamnată. Naşte în închisoare, iar gardianul Nicolae Gârda o ia de nevastă după  ieşirea din închisoare.

Fostul prefect al Făgăraşului trece prin ororile Aiudului

Virgil Mateiaş , avocat, comandant legionar şi fost prefect al Făgăraşului a cunoscut mai toate închisorile comuniste, trecând şi prin reeducarea lui Makarenko de la Ocnele Mari. A avut un rol  important în comandamentul general al rezistentei armate anticomuniste pe ţară. Este arestat în 1948, e tinut 10 ani nejudecat, apoi condamnat la 20 ani muncă silnică. A mai fost condamnat şi încarcerat şi după 1941. A trecut prin închisorile:  Miercurea Ciuc, Ocnele Mari unde începuse reeducarea după modelul Piteşti,   Codlea, Făgăraş, Văcăreşti, Jilava, Aiud.   Iese din închisoare în 1964, de la Aiud-ul condus de torţionarul Gheorghe Crăciun.  Moare în ianuarie 1995.

 Paraşutaţi în 1953

• Sabin Mare, capitan de infanterie, originar din Satu Mare, dar intră în familia cofetarului din Făgăraş cunoscut până la Viena, Embacher. Activează în grupul militar de rezistenţă din Făgăraş, aduce  arme, echipament, cărţi şi o moară pe care o folosesc în munţi partizanii. În 1950 pleacă în Franţa  cu intentia de a se întoarce cu alt gen de sprijin pentru lupta anticomunistă. Revine în 1953, paraşutat cu un grup de luptători printre care şi radiografistul Ilie Rada. Din cauza unor deficienţe de organizare, nu s-a întâlnit cu făgărăşenii. Capturat, moare în condiţii neelucidate, iar Rada se sinucide.
• Mircea Zorca, student. A activat  în grupul de paraşutaţi al lui Sabin Mare. A fost condamnat.

 Ursu, familia de ţărănişti,   ani grei de temniţă

• Romulus Ursu, profesor la Liceul  Radu Negru unde preda istoria şi geografia, fruntaş naţional ţărănist. Pentru atitudinea sa anticomunistă este arestat în martie 1951, când avea 56 de ani. A fost depus la ,,Talpa iadului” de la Securitatea Sibiu, o cameră întunecoasă şi insalubră de la subsol, iar de aici transferat la Canal, Capul Midia. Grav bolnav şi neavând parte de un tratament medical, moare la 3 noiembrie 1952, în închisoare.
•  Romulus Victor Ursu, fiul profesorului Romulus   Ursu, student la Drept  la Cluj. Intră în  grupul  condus de  prof. universitar Raul Volcinschi, care voia să ajute grupul din Munţii Făgăraşului. În mai 1952 vine la Sâmbăta cu alţi 3 studenţi,  o misiune dată de Volcinschi, dar moare într-un stupid accident rutier împreună cu colegul lui Mareş.
• Corneliu Ursu, Puiu, student la Cluj, fiul profesorului Ursu.  Se încadrează în mişcarea studenţească anticomunistă,  în grupul prof. Volcinschi. Este arestat la 23 noiembrie 1956, la Cluj, iar în urma procesului desfăşurat în mai 1957 pentru întreg grupul Volcinschi  este condamnat la 10 ani de detenţie. Pof. Volcinschi este condamnat la 25 de ani de detenţie.  A fost dus la Gherla, la Periprava, secţia Grindu, Salcia, Jilava. A fost eliberat la 24 iunie 1964. Cu greu şi-a continuat studiile la Filologia din Iaşi, absolvind  cursurile în 1971.

Familia Literat arestată

• Valer Literat, preot şi profesor de franceza la Liceul  Radu Negru. Pentru atitudinea lui anticomunistă este arestat la  3 martie 1951 şi reţinut la Securitate timp de 2 ani, fără proces. I se impune domiciliul forţat la Gârleni, Bacău,  timp de 11 luni de la eliberare. A decedat în 1972, la Iaşi, dar  osemintele i-au fost aduse la Făgăraş. A fost coleg cu Octavian Goga.
• Radu Literat, inginer,fost  elev la Radu Negru. Era fiul prof.  Valer Literat, A fost  arestat si condamnat pentru activitatea sa anticomunistă.

Preotul Coriolan Buracu şi fiii săi, toţi arestaţi

• Coriolan Buracu, preot militar, personalitate politică naţionalistă a Ardealului încă înainte de primul război mondial. A fost Senator la 1918. Ia parte la războiul de răsărit împreună cu fiul sau Matei, care moare în luptă. Cu întreaga sa familie  sprijină  lupta anticomunistă. Urmarit de Securitate  încă dela alegerile  din 1946,  este arestat  şi  condamnat.
• Florin Buracu. Elev laLiceul Radu Negru şi şeful Frăţiei de Cruce.  A pregătit mulţi elevi pentru lupta anticomunistă. Ajunge inginer.
• Alexandru Buracu. Elev la Liceul Militar, este condamnat ca frate de cruce în 1941, este trimis pe front la 17 ani. Revine la Liceul Radu Negru ca elev si activează în fraţia de aici. Este arestat şi condamnat.
• Mihai Buracu, cel mai mic copil al preotului Buracu,  elev la Liceul Radu Negru. A activat în Frăţia de Cruce,  este arestat şi condamnat în 1948 pentru activitate anticomunistă.
• Octavian Buracu, alt fiu al preotului, profesor universitar la Cluj. Respectă ideile familiei şi intră în lupta anticomunistă.

Profesorii de la Radu Negru, arestaţi şi condamnaţi

• Octavian Florescu , profesor la Liceul Radu Negru. Pentru atitudinea sa anticomunistă este trimis în lagarul de la Caracal, apoi  condamnat.
• Mihai Săbăduş, profesor la Liceul Radu Negru. Este arestat în 1948 şi condamnat pentru activitate anticomunistă.
• Adam Bucur, profesor la Liceul RaduNegru. Este  condamnat pentru activitate anticomunistă
• Victor Florea, profesor la Liceul Radu Negru. Este condamnat în 1951 pentru atitudine anticomunistă.

Elevi şi studenţi încarceraţi

•   Sorin Ludu, student. A avut un rol important în comandamentul rezistentei pe lângă profesorul Nicolae Petraşcu. A fost condamnat, iese grav bolnav din închisoare.
•   Ioan Bălan, student la Politehnica Bucureşti. Arestat şi condamnat în 1948.
•   Octavian Popa, student la Conservatorul din Bucureşti. Este  condamnat pentru activitate anticomunistă.
•    Octavian Tomuţa, fost elev la Liceul Radu Negru,  student, şeful grupului legionar de la Politehnica Bucureşti. Este  condamnat pentru activitate anticomunistă.
•    Valeriu Teodoru , fost elev la Liceul Radu Negru. Este condamnat fiind inclus în  grupul Politehnicii din Bucureşti.
•   Horia Drăghici, student, condamnat.

Femei din Făgăraş care au sprijinit Rezistenţa

•   Otilia Bălan, învăţătoare, mama lui Ion Bălan. A ajutat  grupul din munti cu echipament de munte în două rânduri.
•   Emilia Maga, învăţătoare,  soţia lui Mihai Maga. A fost o bună  sprijinitoare a grupului din munţi.
•   Maria Buracu, soţia preotului Coriolan Buracu. Şi-a sprijinit soţul şi copiii. A  fost bătută şi persecutată ani la rând  de securişti.

Medicii încarceraţi

•    Stanciu Stroia, doctor, fost asistent universitar, se stabileste la Făgăraş.   Are o atitudine naţionalistă şi se asociază cu alţi intelectuali din Făgăraş.  Ajută rezistenţa anticomunistă. Când este depistat de securitate, este arestat în toamna anului 1950 şi condamnat. Este arestat atunci şi  fiul său, elev de liceu, şi condamnat. S-a sinucis în închisoare, înainte de proces.
•    Anore Schull, medic evreu. A furnizat medicamente pentru Gelu Novac prin tatăl acestuia, prof. Mihai Novac.
•    Coriolan Pereni, medic. L-a scăpat de la moarte pe luptătorul Dumitru Moldovan din Lisa care a fost împuşcat, dându-i prin transfuzie propriul său   sânge.
•   Margareta Halmaghi, soră medicală. L-a ajutat pe doctorul Pereni la transfuzia de sânge pentru Dumitru Moldovan şi l-a îngrijit pe rănit.

Legionarii au fost toţi condamnaţi

•    Fraţii Comănar: Victor, Titus, Mircea, Octavian,  legionari. Au fost  condamnaţi pentru rezistenţa  anticomunistă.
•    Ion Marhau, croitor, legionar. A fost  condamnat pentru activitate anticomunistă.
•   Iuliu Scorei, legionar, condamnat pentru activitate anticomunistă
• Elisie Gânscă, legionar, condamnat pentru activitate anticomunistă.
• Ion Matei, legionar, condamnat pentru activitate anticomunistă
• Nicolae Maier, croitor, legionar, condamnat pentru activitate anticomunistă.
• Nicolae Ioanid, legionar, funcţionar, condamnat pentru activitate anticomunistă.
• Vasile Taflan, legionar, avocat, condamnat pentru activitate anticomunistă (Lucia BAKI)