Condițiile de trai și avansul științei în domenii vitale se traduc într-o viață mai lungă și mai sănătoasă pentru europeni. Cu o mică scădere provocată de pandemia de Covid-19, ce se așteaptă a fi recuperată rapid, speranța medie de viață la naștere a atins un record de 81,3 ani în 2019. Longevitatea a fost într-o creștere continuă în UE, iar din anii ’60 ai secolului trecut speranța de viață a câștigat, în medie, peste doi ani la fiecare deceniu. În România, după cum v-ați putea imagina, lucrurile nu stau chiar așa, țara noastră regăsindu-se, constant, în coada clasamentelor, arată spotmedia.ro. Dar haideți să vedem ce spun cifrele și spre ce putem și noi să aspirăm!
Speranța de viață și clivajele dintre state, dar chiar și regiuni
În general, femeile trăiesc mai mult decât bărbații și din datele Eurostat citate de Euronews se poate observa că decalaje nu sunt doar între țări, ci și între regiuni ale aceluiași stat. Țara cu cea mai mare speranță de viață este Spania, cu o medie de 83,3 ani, urmată de Suedia (83,1 ani), Luxemburg și Italia (cu 82,7 ani), arată datele Eurostat.
Țara cu cea mai mică speranță de viață este Bulgaria (71,4 ani), care are și cel mai mare număr de fumători din Europa. Urmează România (72,8 ani) și Letonia (73,1 ani). Ungaria are o speranță de viață de 74,3 ani și e mai aproape de mijlocul clasamentului.
Datele indică diferențe interesante nu doar între statele UE, ci și între regiunile din aceeași țară. În Spania, de exemplu, persoanele născute în Andaluzia au o speranță de viață de 81,7 ani, iar cele născute în regiunea capitalei, Madrid, au o speranță de viață de 85,4 ani, cu peste patru ani mai mare.
Tendințe similare se observă și în Italia. Locuitorii din insula sudică Sicilia au o speranță de viață de 81,3 ani, în timp ce în Trentino, regiune nordică de la granița cu Austria, au o medie de 84,2 ani, cu aproape trei ani mai mare.
Țările cu cea mai mare creștere a speranței de viață
Cum a crescut speranța de viață între 2000 și 2021:
Speranța de viață la 65 de ani
Acest indicator estimează cât timp se poate aștepta să mai trăiască o persoană peste vârsta de 65 de ani. Datele nu iau în calcul anumite variabile contemporane, precum stilul de viață îmbunătățit, progresul medicinei și altele.
În 2021, speranța de viață la 65 de ani era estimată la 19,2 ani. La femei era 20,9 ani, iar la bărbați 17,3 ani.
Franța și Spania au avut cea mai mare speranță de viață la 65 de ani în 2021 (21,4 ani), iar Bulgaria cea mai mică – doar 13,6 ani.
România e pe penultimul loc în acest clasament, cu 14,6 ani, iar Ungaria (15,5) se situează cu două locuri mai sus.
La femei, cea mai mare speranță de viață la 65 de ani se înregistrează în Spania (23,5 ani), iar cea mai mică în Bulgaria (15,5 ani), iar la bărbați cea mai mare e în Suedia (19,6 ani) și cea mai mică tot în Bulgaria (11,6 ani).
Speranța de viață la 65 de ani, în 2021:
Surprize la speranța de viață sănătoasă
E bine să ai o viață lungă, desigur, dar la fel de important este să ai o viață în care să te bucuri de sănătate. Speranța de viață sănătoasă la naștere arată dacă oamenii vor fi sănătoși, mai ales în ultimii ani ai existenței lor.
În 2020, speranța medie de viață sănătoasă la naștere în UE a fost de 64,5 ani la femei și 63,5 ani la bărbați. Această medie a crescut cu 2,6 ani între 2011 și 2020, urcând de la 61,4 la 64 de ani.
Suedia este pe primul la acest capitol – aici femeile trăiesc, în medie, 72,7 ani sănătoși, iar bărbații – 72,8. Urmează Italia și Malta (68,7 vs. 67,2 și 70,7 vs. 70,2).
Femeile din România au o speranță de viață sănătoasă de 60,5 ani, iar bărbații – 59,3 ani. Surprinzător, la acest capitol, România depășește țări precum Olanda, Croația, Austria, Portugalia, Danemarca și Finlanda. Iar Bulgaria stă chiar mai bine, ocupând locul 4. Astfel, poate fi problema de raportare la nivel european a datelor din sistemul de sănătate.
Speranța de viață sănătoasă la naștere în 2020 (albastru – bărbați, roșu – femei):
România are o mortalitate infantilă ridicată
Trăim mai mult și suntem mai sănătoși grație unui cumul de factori. Cel mai important dintre aceștia este reducerea mortalității infantile – acesta reprezintă numărul deceselor la copii care nu au împlinit vârsta de un an, potrivit Eurostat.
Șansele ca un bebeluș să supraviețuiască perioadei copilăriei au crescut de la 50 la 96% pe plan global. Între 2011 și 2021, rata mortalității infantile în UE a scăzut de la 3,8 la 3,2 decese la mia de nașteri. Analiza extinsă pe 20 de ani arată că rata mortalității aproape s-a înjumătățit – în 1999 se înregistrau 6,2 decese la 1.000 de nașteri.
România continuă însă să fie printre țările care țin media sus în UE, cu 5,2 decese la 1.000 de nașteri. Doar Bulgaria ne depășește, cu 5,6 la acest indicator.
Țările cu cea mai mică rată au fost Finlanda, Slovacia și Suedia, toate cu 1,8 decese la 1.000 de nașteri.
