Comunitatea din Vad l-a avut în mijlocul ei duminică, 11 decembrie a.c., pe IPS Laurențiu Streza, mitropolitul Ardealului. Înaltul prelat a oficiat liturghia la biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Vad, iar cu această ocazie a fost sfințită capela mortuară construită în parohie. A participat la eveniment și senatorul de Țara Făgărașului, Marius Toanchină, fiu al satului Vad. IPS Laurențiu Streza a oferit senatorului Marius Toanchină Crucea Șaguniană, ca însemn de prețuire pentru ajutorul acordat Bisericii și credincioșilor.
- ,,Am primit această onorabilă distincție în satul meu, la Vad. A fost un moment emoționant, neașteptat, care mă onorează și mă obligă să ajut semenii în continuare. Dumnezeu și credința ne-a ajutat să rezistăm ca neam, prin vitregiile istoriei, iar noi trebuie să înțelegem că nu putem face niciun pas în viață, fără credință! Dumnezeu și neamul românesc sunt coordonatele mele, în fiecare zi!“ a declarat av. Marius Toanchină, senator PSD de Țara Făgărașului.
- ,,Crucea șaguniană este o distincție, un simbol de prețuire pe care o primesc cei care susțin Biserica prin acțiunile lor, promovează valorile creștine în societate și ajută biserica în diverse feluri“ explică parohul bisericii din Vad, preotul Ioan Rânea.
Biserica din Vad, veche peste 150 de ani
Biserica „Intrarea în biserică Maicii Domnului” din Vad a fost construită între anii 1870-1874, când preotul paroh Arsenie Bunea, venit aici în 1852 din Tilişca Sibiului, împreună cu primarul satului, Şandru Boier, şi notarul Iacob Mărginean, propun obştii de credincioşi demolarea vechiului locaş, devenit neîncăpător pentru enoriaşi, şi zidirea unuia mai mare şi mai spaţios. Planul de construcţie a fost executat de arhitectul Andrei Kassy în anul 1870, contra sumei de 34 de florini. Temelia a fost executată de maistrul pietrar Gheorghe Strâmbu din Şinca Veche în 1873, lucrare pentru care a primit atunci 218 florini. Zidurile şi acoperişul au fost executate de meşterii saşi Liohhani Verner, Frederich Engeleith şi Vicnzi Gheorgh din Merghindeal, judeţul Sibiu, aceştia primind pentru munca lor 8.000 de florini.
Pentru construcţie s-au folosit 98.000 de cărămizi, aduse din Tohanul Vechi, dar şi bârne din piatră cioplită de Perşani. S-au mai folosit: 96 de ferdere de var nestins, aduse de la Cuciulata şi Comăna de Sus, 24 de stânjeni de lemn luaţi din pădurea satului, buţi pentru stingerea varului, aduse de la Cuciulata şi Lupşa, ţiglă adusă de la Lugoj şi fierărie pe care şi-au procurat-o meşerii. Costul lucrărilor a fost suportat în cea mai mare parte din bugetul primăriei locale, din „taxa pentru cârciumărit” (1870-1876), din donaţiile credincioşilor şi dintr-un împrumut luat de la bancherii Toghelight din Făgăraş.
Turnul bisericii are 37 metri
Locaşul este impunător: are 24 de metri lungime, 12 m lăţime, 19 m înălţime în interior, iar turnul are 37 m înălţime. Este construit în stil romanic, dispune de 14 ferestre arcuite, dublate de rame metalice, şi are formă de navă. De-a lungul anilor biserica a suferit o serie de lucrări de reparaţii şi reamenajări. Astfel, în 1905 se înlocuieşte ţigla de pe turn cu tablă zincată şi i se instalează un orologiu adus din Budapesta, iar în 1920 se înlocuieşte ţigla de pe biserică, distrusă în timpul primului război mondial. În 1927 va fi zugrăvită şi dotată cu burlane pentru apă; în 1938 este achiziţionat actualul iconostas din lemn sculptat, care a are o suprafaţă de 39 mp şi cuprinde 37 de icoane, operă a profesorului Septimiu Marian de la Blaj; în 1945 se efectuează noi lucrări de reparaţii în urma celui de-al doilea război mondial. În 1953 în biserică se va introduce curentul electric, iar în 1962 peste pardoseala din piatră se va pune parchet de stejar, donat de doctorul Emil Boieriu. În 1970 este zugrăvită în interior şi în 1977 este pusă altă cruce în locul celei prăbuşite la cutremur.
Al doilea hram, „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, acordat în 2008 de IPS Laurențiu Streza
Între anii 1993-1995 se fac diverse lucrări de reparaţii şi restaurare la podele din turn şi la zidul de împrejmuire al bisericii. În 1996 se introduce gazul metan, iar în 1997 se repară şi se renovează acoperişul bisericii prin înlocuirea ţiglei, a lemnăriei stricate, a burlanelor pentru apă şi a crucilor de pe turn. Tot acum se zugrăveşte biserica în exterior. Lucrarea a costat, atunci, 200 de milioane de lei şi a fost executată de maeştrii locali Gheorghe Boldiş, Constantin Mitrofan şi fraţii Mircea şi Viorel Urian, ajutaţi de Valeriu Moldovan, Ioan şi Cornel Man şi Cornel Lup. În anul 2004 s-a înlocuit în întregime lemnăria şi tabla de la acoperişul turnului, lucrare executată de meşterul Viorel Blănar din Târgu Neamţ. În 2006 s-a realizat în stropi faţada bisericii de către meşterul Iosif Pop din Sângioargiu de Pădure – Mureş. În 2007-2008 s-a reparat şi zugrăvit interiorul bisericii de către meşterul Costel Banciu din Făgăraş. Astfel, în primăvara anului 2008 s-a încheiat, odată cu pavarea trotuarelor şi a aleii care duce la lăcaşul de cult, o lucrare de renovare a lăcaşului de cult al cărei cost s-a ridicat la suma de un miliard jumătate lei vechi (150.000 RON). La 21 mai 2008, prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţiei Sale Dr. Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, locaşul a fost sfinţit prin aşezarea moaştelor de sfinţi în piciorul Sfintei Mese din altar, ocazie cu care i-a fost conferit şi un al doilea hram: „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. (Istoric prezentat de pr. paroh Ioan Faraon în Apostolat în Țara Făgărașului, 2011)
