Dosarul Composesoratului Borșa a primit o soluție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului: la 8 noiembrie 2022 s-a constatat încălcarea dreptului la respectul bunurilor cu privire la cele 17.000 hectare pădure restituite prin hotărâre irevocabilă (art. 1 al protocolului nr. 1 la Convenţie). Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului constată o “ineficiență continuă a mecanismelor de restituire a proprietăților confiscate sau naționalizate de regimul comunist“. Se cere Statului Român “să ia măsuri generale pentru corectarea problemelor structurale ale procedurilor de retrocedare“, fiind nevoie de termene scurte, realiste și ferme. Cauza cu privire la cele 17.000 hectare pădure restituite prin hotărâre rămasă irevocabilă în anul 2005, a fost reunită împreună cu alte plângeri în dosarul Văleanu ș.a. contra României.
Despre situația Composesoratului Borșa, Curtea a reținut următoarele:
„50. Printr-o hotărâre irevocabilă din 1 iunie 2005, Curtea de Apel Oradea a confirmat drepturile de proprietate ale asociației reclamante asupra a 17.000 ha de pădure, teren situate în Borșa, și a dispus comisiilor locale și județene să o pună în posesia terenului și să emită titlul de proprietate.
- Asociația reclamantă a susținut că, prin formularea a mai mult de nouă căi extraordinare de atac împotriva hotărârii, majoritatea respinse, iar una dintre ele încă în curs de soluționare, autoritățile locale au încercat cu rea-credință să împiedice punerea în executare a acestei hotărâri.
- La 27 noiembrie 2014, asociația reclamantă a demarat proceduri de punere în executare a hotărârii din 2005. La 16 ianuarie 2017, Comisia Județeană Maramureș a emis un titlu de proprietate pentru cele 17.000 ha de teren, fără a preciza însă locația exactă a acestuia. Cu toate acestea, Curtea de Apel Cluj a constatat la 27 noiembrie 2020 că, în ciuda unui titlu de proprietate eliberat, asociațieireclamante nu i s-a acordatîncăposesiaterenului la care avea dreptul și că nicio repunere efectivă în posesie nu a avut loc. Mai mult, părți ale terenului revendicat de asociația reclamantă au fost date unor terți în cadrul procedurilor de restituire.
- Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, procedura de executare este încă pe rol.
- În urma unei cereri a asociației reclamante, depusă la data de 15 februarie 2017 în temeiul articolului 906 din Codul de Procedură Civilă (a se vedea paragraful 157 de mai jos), Judecătoria Bistriţa a obligat comisia locală şi județeană să plătească asociației reclamante o amendă zilnică de 1.000 lei până la punerea în executare a hotărârii din anul 2005. La 26 februarie 2018, Judecătoria Sighetu Marmaţiei a stability suma finală de achitat de către Comisia locală Borșa ca amendă pentru neexecutarea silită a hotărârii irevocabile pentru perioada cuprinsă între 17 septembrie 2016 și data de pronunțare a hotărârii, respective suma de 527.000 lei. Până în prezent, asociația composesorală nu a reușit să execute hotărârea, care a făcut în mod constant obiectul unor contestații, cereri de suspendare a executării silite și apeluri.
- Asociația reclamantă a arătat că autoritățile locale au urmărit în mod constant dizolvarea acesteia de către instanțele de judecată, aceasta întrucât, întemeiul legii, dizolvarea unei astfel de asociații ar fi avut ca rezultat preluarea de către autoritatea locală a tuturor bunurilor acesteia. În special, prin emiterea de decizii de impunere pentru impozitul pe teren datorat pentru anii 2012-2017 în valoare de aproximativ 500.000 EUR, autoritățile locale au încercat să declare insolvența asociației reclamante. Pe 27 noiembrie 2020 Curtea de Apel Cluj, în calitate de primă instanță, a anulat toate deciziile de impunere pe motiv că, în esență, terenul nu a fost în realitate dat asociației reclamante si, prin urmare, nu era proprietarul terenului, deci nu ar putea datora niciun impozit pe teren. Acea hotărâre a fost contestată de organelle fiscale, iar recursul se află pe rolul ÎCCJ (cu primul termen de judecată stability pentru 19 mai 2022). La 4 februarie 2021, autoritățile au emis noi decizii fiscale (impozit funciar și restanțe) în valoare de aproximativ 890.000 EUR. Asociația reclamantă a declara că a contestat aceste decizii.
- În plus, autoritățile locale au depus o cerere de dizolvare a asociației reclamante pe motiv că nu fusese constituită conform legii și nu a urmărit un scop legal. În conformitate cu informațiile de care dispune Curtea, la 15 iulie 2021 cererea a fost respinsă de Judecătoria Bistriţa. Această hotărâre a fost atacată cu apel, iar dosarul se află pe rolul Tribunalului Bistriţa Nǎsǎud.„
Curtea a mai reținut că hotărârile judecătorești definitive și irevocabile nu au fost executate de Statul Român, dosaru Composesoratului Borșa fiind „împovărat cu un aspect complex politic, istoric și faptic„ (paragraful 217). În acest context s-a constatat că „mecanismul de restituire continuă să nu fie efficient și convingător de consecvent pentru a nu fi o povară excesivă pentru solicitanți„.
La paragraful 278 Curtea a stabilit că „nu este pregătită pentru o decizie în problema despăgubirii pentru prejudiciul material„, această chestiune urmând să fie tranșată într-o procedură subsecventă, ținând seama de orice acord la care s-ar putea ajunge între Guvern și reclamanți. În termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a acestei hotărâri, părțile urmează să transmită Curții Europene a Drepturilor Omului observații cu privire la prejudiciul material.
- Avocatul Nicoleta Tatiana Popescu, care a asigurat reprezentarea la Curte, a declarat: „s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate al Composesoratului Borșa având în vedere că reclamanta nu a obținut executarea hotărârii de recunoaștere a dreptului de proprietate și nu are nicio certitudine cu privire la momentul în care se va respecta dreptul său de proprietate, deși au trecut aproape 20 ani de la obținerea hotărârii irevocabile. Dacă în următoarele luni nu va avea loc retrocedarea efectivă, va urma problema stabilirii prejudiciului, a daunelor ce se vor solicita Statului Român, valoarea terenului şi lipsa de folosinţă, depășind 169.000.000 Euro„.
- Mihali Matei, preşedintele Asociaţiei Composesorale Borşa, a arătat că „toate înscenările autorităților locale, județene și naționale au eșuat lamentabil. Statul Român, care în Maramureș nu este stat de drept, a fost condamnat ca un hoț ce ne-a lăsat fără proprietatea strămoșilor un sfert de secol. Noi ne uitam la hotărârea instanței ca la o icoană, primarii, prefecții, miniștrii, președinții au considerat-o hârtie igienică! Erau aproape să-i depășească pe comuniști: 40 ani a stat proprietatea la bolșevici și peceriști, iar în 33 ani de democrație nu am redobândit posesia. Am arătat Curții cum averile noastre au ajuns la interpșii magnatului Frank Timiș, la familia miliardarului Dan Adamescu. Dar nu ne-am lăsat! Nu exista o zi mai potrivita decât 8 noiembrie ca să primim această veste mare: s-a făcut dreptate pentru poporul amărât din Borșa!„.
- Bogdan Ioan Tudor Todoran, avocat al Composesoratului Borșa, a concluzionat: „Curtea Europeană a sancționat comportamentul maniacal al autorităților române: 12 căi extraordinare de atac, fiecare cu trei grade de jurisdicție, sute de alte procese civile, zeci de plângeri penale, inclusive împotriva judecătorilor, percheziții domiciliare de intimidare a reprezentanților Composesoratului, impozite inventate pentru puneri în posesie fictive, nenumărate litigii de dizolvare sau insolvență, pentru preluarea proprietății de către autoritățile locale, executări silite pentru sume suspendate prin decizii definitive ale justiției, campanii de denigrare în mass- media – un adevărat război juridic și administrative prin care s-a urmărit anihilarea unei comunități locale și acapararea unei părți din tezaurul istoric al României. Este războiul pentru teritoriul României – tot felul de politicieni și intermediari ne-au facut oferte pentru vânzarea proprietății, declanşând represiuni administrative şi juridice în urma refuzului nostru de a face compromisuri. Iar acest caz a fost cunoscut de toți președinții României: de la Constantinescu la Iliescu, de la Băsescu la Johannis. Niciunul nu a făcut nimic! Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului este o pată pe obrazul gros al fiecăruia dintre acești indivizi care au ignorant hotărârile irevocabile ale justiției!„.
