Sala de spectacole a Casei Municipale de Cultură era arhiplină prin 2016, când actualul primar organiza întâlniri cu alegătorii. Le-a promis multe independentul de atunci. La câțiva ani distanță, preț de un mandat și jumătate, același primar, acum înregimentat pesedist, și-a chemat din nou alegătorii în sala cu peste 500 de locuri. De data aceasta voia să-i pună la mijloc între el și consilierii locali majoritari din Legislativ pentru a forța mâna consilierilor să voteze după voia lui niște acte normative locale. Numai că din vechii susținători, mai rămăsese doar o mână de oameni, vreo 20. Până și aplaudacii cei mai vehemenți l-au părăsit pe Lăcustă vodă.
Ședința cu pricina de la Casa de Cultură a fost una de îndată, programată pentru miercuri, 26 octombrie 2022, ora 18.00, pentru două proiecte de hotărâre. Acelea despre care s-a tot vorbit de prin 2020 încoace: amfiteatru la terasa Litoral și fântâna arteziană în fața Casei de Cultură. Chiar dacă aleșii locali au alocat bani în 2020, au votat proiectele, au votat și o amânare în 2021, primarul nu s-a ținut de cuvânt și n-a implementat HCL-urile pe care le-a cerut chiar el la renumita bugetare participativă. Adică n-a realizat investițiile. Acum cere o altă amânare, încă un an, în loc să tragă la răspundere firma căreia i-a încredințat lucrarea și pe care a plătit-o din banii făgărășenilor. Ce mai conta pentru el că s-au evaporat deja peste 110.000 lei din buget pentru amfiteatru fără să se miște vreo cărămidă? Împricinata firmă este obișnuită cu milionul de euro din banii făgărășenilor. Doar e firma de casă a edilului, nu? Iar el a fost ales! I se rupe lui Lăcustă vodă de întârzierea lucrărilor, fie aceasta de o lună, un an, sau 3 ani, banii să circule. De bună seamă, doar în direcția dictată de el.
Cu alte cuvinte, edilul pesedist ar vrea acum să scoată castanele din foc cu mâna consilierilor locali. Și asta pentru că un VODĂ nu a auzit niciodată de răspunderea faptelor și a deciziilor! Numai că și de data aceasta majoritatea consilierilor locali s-a opus manevrei edilului și a spus pas prelungirii termenului pentru cele două lucrări. Gașca ,,susținătorilor“ cu un ochi la Lăcustă, cel care o chemase să facă praf opoziția din Legislativ, a urlat atunci din toți rărunchii. O mână de oameni vocali s-a crezut vocea Făgărașului. Cât de mândri s-au simțit în fața microfonului! Cât de mici au fost în sala aceea mare! Din toate punctele de vedere. Li s-a alăturat și un consilier local care, mai deunăzi, se lăuda cu școlile lui înalte. Probabil cu 2, 3 sau mai multe etaje, cine știe! Însă făgărășenii interesați de adevăr și care nu sunt mânați de interese pe lângă administrația publică locală, pot lesne afla dacă aceste două investiții mai sunt pe făgașul legal.
Când se vorbește de investiții în Făgăraș, avem două tabere clare. Una este a cetățenilor, a celor mulți, care cer Ocolitoare, drumuri și trotuare moderne fără a trece printr-un disconfort exagerat și lung, șantiere bine organizate, constructori profesioniști, lucrări urmărite cu responsabilitate, servicii medicale de calitate. E o listă lungă și vor fapte, de vorbe s-au săturat. De cealaltă parte stă priponit primarul &Co care oferă doar cât poate, haos la lucrările publice, șantiere interminabile, constructori de mâna a doua, o Ocolitoare uitată, un spital al morții, un Salco falimentar și un oraș murdar.
De 6 ani, făgărășenii asistă la scandaluri la nivelul conducerii Făgărașului. Lăcustă a reușit să dezbine clasa politică locală și să-i învrăjbească pe cetățeni între ei. Și-a numit în funcțiile publice doar persoane care să-i facă voia, studiile și cinstea nefiind importante, iar legalitatea, opțională. Avem exemplul viceprimarului, administratorului public, directoarei ADIF, șefei de la Taxe, șeful Poliției Locale, șefa spitalului, ca să nu mai vorbim de ,, jurista dorită“. Dar nu s-a oprit doar la funcții, ci a atacat și continuă să o facă bugetul local, distribuindu-l cui, când și cum dorește, ca pe propriul buzunar. Dansează edilul Lăcustă prin patrimoniul Municipiului și printre capitolele bugetului local ca pe tarlaua proprie. O sârbă dictată ciobănește nicidecum strămoșească!
De ce Lăcustă? Și de ce Vodă?
Așa cum ne îndrumă DEX-ul, lăcustă este ,,nume dat mai multor specii de insecte din ordinul ortopterelor, dăunătoare agriculturii, care se caracterizează prin lungimea antenelor și prin picioarele posterioare foarte lungi, adaptate pentru sări“. Edilul actual a memorat o calitate a lăcustei, aceea de a sări. Astfel, a sărit edilul în barca psd, dar fără să roșească, poate doar să se înțepe, cândva, în trandafiri. Tot DEX-ul dă o interpretare umană insectei, ,,om slab și mâncăcios“ sau ,,om lacom“ sau ,,muc de țigară“. Din păcate pentru alegători, le-a preluat, sărind, și pe acestea. Iar dacă privim în istorie, găsim, prin 1538, un domnitor lacom, pe Ștefan al V-lea, care își dorea tronul Moldovei și l-a obținut. Dar prin viclenii. A fost numit de turci și nu de țară. Numai că domnitorul a stâpânit numai 2 ani, ghinionul abătându-se asupra lui. Cronicele vremii scriu că Moldova a fost invadată de lăcuste și a fost foamete mare. De la lăcuste i s-a tras porecla de Lăcustă vodă. După 2 ani de domnie, Ștefan al V-lea a fost ucis de boierii care l-au slujit. A rămas în istorie ca Lăcustă vodă, pedepsit de pronia divină.
Dragă Făgăraș, la tine-i normal? Au curs râuri de cerneală despre administrația publică a Făgărașului de când Monitorul de Făgăraș este pe piață, din octombrie 1998. Cu bune și cu critici. Doar asta este menirea presei. Să fie obiectivă și să prezinte faptele așa cum se petrec ele, fără să menajeze directori, primari, aleși locali, oameni politici, etc. Funcțiile sunt vremelnice, iar jurnaliștii trebuie să fie devotați meseriei lor și obligați doar față de cititori. Astăzi însă adevărul a fost arestat, lăsând minciuna și manipularea să conducă în tot și în toate. Făgărașul nu diferă cu nimic, se încadrează perfect în acest peisaj. Nu pot decât să întreb, unde ești DNA? Chiar nu te interesează aceste puteri arbitrare, care se războiesc împotriva noastră? Omul singur nu se poate elibera din lagărul în care a intrat, poate fără voia lui. Ne sfătuiau părinții, bunicii și preoții să fim buni, să fim pe placul lui Dumnezeu. Sfaturi înțelepte de altfel și demne de urmat. Dar a fi bun nu înseamnă a fi prost.
Îmi vin în minte scrierile marelui poet Mihai Eminescu, publicate în ziarul Timpul, în 1877. Cât adevăr! ,,Ce cautã aceste elemente nesãnatoase în viata publicã a statului? Ce cautã acesti oameni care pe calea statului voiesc sã câstige avere si onori, pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simplã posibilã a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste pãpuși care doresc a trai fãrã muncã, fãrã științã, fãrã avere moștenitã, cumulând câte trei, patru însãrcinãri publice dintre care n-ar putea sã împlineascã nici pe una în deplină conștiintã? De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic şi n-au nimic şi vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu ştiu nimic şi vreau să vă înveţe copiii, şi n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine şi voiesc să vă economisească pe voi toţi. Ţărani? Nu sunt. Proprietari nu, învăţaţi nici cât negrul sub unghie, fabricanţi – numai de palavre, meseriaşi nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fudui, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării. De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulităţi pentru orice scânteie de merit adevărat“. (Lucia BAKI)
