- Zeci de asasinate și sute de oameni aruncați de el în pușcării și lagăre de exterminare, de unde mulți nu s-au mai întors vreodată
Arheologul clujean Gheorghe Petrov (foto), coordonatorul echipei de cercetători care în ultimii 20 de ani a investigat crimele comunismului, face dezvăluiri despre încă un torționar. Este vorba despre Mihai Patriciu, care a ocupat funcția de şef al Securităţii din regiunea Cluj în perioada celor mai severe represiuni ale regimului comunist din țara nostră, fiind responsabil de moartea a zeci de opozanți ai sistemului. Mihai Patriciu a fost director al Combinatului Metalurgic Reșița timp de șase ani, între 1955 și 1961, perioadă în care sub această denumire funcționa atât ramura de construcții de mașini, cât și cea siderurgică a ceea ce, până cu puțin timp înainte, fuseseră Uzinele de Fier și Domeniile Reșița, companie naționalizată de comuniști în 1948. Potrivit datelor dezvăluite de arheologul Gheorghe Petrov, în momentul venirii la Reșița, Mihai Patriciu, ardelean originar din județul Bihor, cu tată evreu și mamă româncă, pe numele său adevărat Grunsperger Mihaly, avea 46 de ani, era colonel de Securitate în rezervă și ducea în spate o biografie presărată cu crime odioase comise împotriva „dușmanilor” regimului comunist.
Pila unui ministru de Interne
Activitatea lui Mihai Patriciu în slujba aparatului represiv prin care regimul comunist instalat în țara noastră la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial încerca să se impună la sfârșitul anilor ’40-începutul anilor ’50 a demarat în 1945. Anterior, acesta „a luptat ca voluntar în războiul civil din Spania, în cadrul Brigăzilor Internaţionale. La sfârşitul războiului a fost internat într-un lagăr din Franţa, dar a evadat şi a luptat în rezistenţa franceză contra naziştilor până în anul 1944, când s-a întors în România”, spune Gheorghe Petrov. Arheologul merge mai departe pe urmele tânărului (la acea dată) comunist a cărui ascensiune în sistemul represiv al statului o pune pe seama faptului că era un apropiat al lui Teohari Georgescu, ministru de Interne în perioada 1945-1952.
Șef al Direcției Regionale de Securitate Brașov
În 1945, Mihai Patriciu „a fost numit în fruntea Inspectoratului Regional de Poliţie Alba, apoi transferat ca șef al Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (25 aprilie 1945-iunie 1947). În perioada iulie 1947-august 1948, după înființarea Direcției Generale a Siguranței Statului în 20 iunie 1947, a deținut funcția de inspector general la Inspectoratul Regional de Siguranţă Cluj. După înfiinţarea Securităţii a deţinut funcţiile de şef al Direcției Regionale de Securitate Cluj (30 august 1948-1 februarie 1951) și șef al Direcției Regionale de Securitate Brașov (1 februarie 1951-22 iulie 1952)”.
A dispus execuția fără judecată a zeci de oameni
La acest moment, odată cu îndepărtarea lui Teohari Georgescu din Guvern, avea să se încheie și cariera lui Mihai Patriciu, care „a fost demis din funcţie pe fondul epurărilor antisemite, fiind trecut în rezervă la 31 iulie 1952 cu gradul de colonel”, precizează Gheorghe Petrov. O carieră pe parcursul căreia, potrivit cercetătorului clujean, Patriciu s-a dovedit a fi „unul dintre cei mai mari criminali ai regimului comunist, care a dispus arestarea, anchetarea și tortura a sute de persoane, execuția fără judecată a câtorva zeci de persoane și trimiterea în pușcării și lagăre de muncă a altor nenumărați oameni, dintre care mulți nu s-au mai întors niciodată acasă. Noi (echipa coordonată de Gherghe Petrov, din care mai fac parte arheologii Paul Scrobotă, Horațiu Groza și Gabriel Rustoiu, n.r.) am avut ocazia doar să-i descoperim mormântul și să-i cercetăm și cunoaște fărădelegile săvârșite, încercând să reparăm oarecum faptele criminale ale acestuia prin căutarea, descoperirea și recuperarea rămășițelor pământești ale victimelor sale, majoritatea aruncate și îngropate în morminte necunoscute aflate pe teritoriul actualelor județe Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj, Mureș și Sălaj. Toate acestea pentru sufletele morților și recunoștința urmașilor”.
Nu a fost tras la răspundere
Pentru aceste crime, Mihai Patriciu nu a fost niciodată tras la răspundere. Nici înainte de 1989, când a existat un moment, la sfârșitul anilor ’60, în care au fost devoalate multe dintre crimele comise de Securitate, și, mult mai grav, nici după 1989. Astfel, după îndepărtarea din sistem și până la pensionare, Patriciu a avut funcția de director, mai întâi la Combinatul Metalurgic Reșița, apoi la Uzina „Unio” din Satu Mare. După pensionare s-a stabilit la Cluj, iar „după 1989, în toți anii care au trecut până la decesul său, survenit pe 29 mai 1997, autoritățile judiciare nu l-au deranjat cu nimic și nu l-au întrebat vreodată ceva despre crimele și abuzurile înfăptuite, astfel că acest criminal și-a trăit liniștit bătrânețea, încasându-și toate drepturile pecuniare acordate de Statul recunoscător”, concluzionează, amar, arheologul Gheorghe Petrov.
