Trei obiective din zona Făgărașului sunt promovate de Guvern. Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus, gospodăriile tradiționale de la Arpaș și biserica fortificată de la Cârța

12 rute turistice alese de Guvernul României vor fi promovate  cu 10 milioane de euro, bani din PNRR. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a scos la licitație în SICAP un contract de 50 de milioane de lei pentru servicii de promovare pentru cele 12 rute turistice din România. Rutele au fost stabilite în baza solicitărilor primite din partea unităţilor administrativ teritoriale din ţară. Pentru UAT Făgăraş acest gen de finanţare n-a avut nicio importanţă, deşi în Primăria Făgăraş a fost înfiinţat un serviciu special destinat ,,marilor proiecte europene“. Sunt angajaţi aici mulţi funcţionari, plătiţi generos, se zice ,,specialişti“, dar care au ignorat pur şi simplu programul MIPE privind rutele turistice şi culturale promovate prin PNRR. Cu toate că, în urmă cu o lună s-a supus aprobării Legislativului local un proiect de hotărâre prin care se vrea ca Făgăraşul să devină oraş turistic. Dar ca multe alte proiecte, şi acesta va avea ca substrat   plata de studii fără număr şi noimă care golesc bugetul urbei îndreptându-se spre firmele de casă ale aleşilor locali.

Trei obiective din Țara Făgărașului

Din județul Brașov puține obiective se se află pe lista de promovare. În cadrul Tutei cetăților se află Cetatea Brașovului și Cetatea Feldioarei. Se regăsește județul Brașov în Ruta gastronomiei tradiționale, dar și în Ruta bisericilor fortificate prin bisericile de la Cristian și Hărman. Biserica de la Cârța va fi promovată în cadrul acestei rute. Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus este inclus în Ruta castelelor. Ruta gospodăriilor tradiționale a cuprins și gospodăriile din Arpașu de Jos și de la Prejmer.

 Rutele alese

• Ruta castelelor – aproximativ 30 de obiective;
• Ruta curiilor din Transilvania – aproximativ 25 de obiective;
• Ruta culelor – aproximativ 15 obiective;
• Traseul gastronomiei tradiționale românești – aproximativ 30 de obiective;
• Ruta bisericilor fortificate – aproximativ 20 de obiective;
• Ruta bisericilor de lemn – aproximativ 30 de obiective;
• Ruta mănăstirilor din zona Moldovei – aproximativ 30 de obiective;
• Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României – aproximativ 20 de obiective;
• Ruta castrelor romane – aproximativ 20 de obiective;
• Ruta cetăților – aproximativ 30 de obiective;
• Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei – aproximativ 36 de obiective;
• Ruta satelor cu arhitectură tradițională – aproximativ 20 de obiective.

În total, rutele alese conțin 306 obiective, care reprezintă practic acum prioritățile turistice ale României, iar toată această platformă de promovare poartă numele de “România atractivă”, marcă ce urmează să fie și înregistrată la OSIM. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat în 27 septembrie 2021 de către Comisia Europeană și în 3 noiembrie de către Consiliul Uniunii Europene prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, a fost asumată realizarea Investiției 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, în cadrul Componentei 11 – Turism și Cultură.  Promovarea se face atât online cât și offline, în țară dar și peste hotare, și include și servicii de creație video, pe lângă realizarea de fotografii sugestive. Întreg contractul se întinde pe 45 de luni, ofertele se deschid în 16 septembrie.

Ce presupun investiţiile

,,Restaurarea clădirilor, crearea, acolo unde este necesar, a unui drum de acces, primirea vizitatorilor. Amenajarea drumurilor de acces reprezintă lucrări minime de intervenţie care permit cel puţin accesul pietonilor. Nu se includ lucrări de asfaltare. Proiectele selectate ar trebui să aibă cel puţin studiile de prefezabilitate finalizate, precum şi studiul de fezabilitate şi toate documentele relevante finalizate înainte de semnarea contractelor de execuţie. Contractele vor include o cerinţă minimă de reducere a consumului de energie cu cel puţin 50 % în comparaţie cu consumul anual de energie înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creştere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparaţie cu starea anterioară renovării“ se explică în metodologie.

Muzee şi memoriale

Pentru lanţul de muzee şi memoriale dedicate opresiunii şi conflictelor, contractele vor include lucrări de restaurare a clădirilor, centre pentru vizitatori şi digitalizare. Muzeul Rezistenței Anticomuniste din Țara Făgărașului nu a fost cuprins, așa cum arată lista dată publicității de Guvern.  Au fost incluse la finanţare următoarele muzee şi memoriale:

•   Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului, Bucureşti;
•   Memorialul Revoluţiei Decembrie 1989, Timişoara;
•   Memorialul Victimelor, Sighet;
•   Închisoarea tăcerii, Râmnicu Sărat;
•   Memorialul strămutării forţate a persoanelor şi al industrializării, Satu Mare;
•    Muzeul Ororilor Comunismului, Sfântu Gheorghe;
•   Muzeul Fotografiei şi tehnicii foto, Târgu Mureş (care prezintă în format digital toate arhivele disponibile, inclusiv pe cele legate de conflicte şi regimurile totalitare);
•   Muzeul identităţilor transilvănene (Mutra).

Făgăraşul ignoră  ororile comunismului petrecute în zonă

Dacă oraşul Sfântul Gheorghe a reuşit să fie inclus  în lista obiectivelor finanţate prin PNRR cu un Muzeu al Ororilor Comunismului, Făgăraşul n-a fost interesat. Cu toate că se vrea a fi un centru cultural  pentru toată Țara Făgăraşului. Cetatea Făgăraşului ar fi locul cel mai potrivit pentru a găzdui un Muzeu al Rezistenţei Anticomuniste. Și asta întrucât Cetatea Făgăraşului ascunde multă suferinţă în spatele zidurilor.  Atunci când castelul a fost transformat în închisoare de comunişti, în anii 1950, aici au fost aduşi cei mai duri călăi. Majoritatea localnicilor nici nu ştiu că în castelul medieval de la Făgăraş unde a trăit Doamna Stanca sau unde a funcţionat Dieta Transilvaniei, a existat una dintre cele mai grele penitenciare comuniste.   Turnul Tomory sau Sala Dietei au ajuns spaţii ale suferinţei, iar subsolurile, celule  de tortură şi de moarte.  Şeful penitenciarului de la Făgăraş, Lazăr Tibor, era un om sadic, iar Refic Fizula, ofiţerul politic, un ins care trăia pentru violenţă. Călăii din penitenciarul Făgăraş se fac responsabili de aplicarea unui regim dur de detenţie ce a dus la decesul multor deţinuţi politici. Cauzele deceselor indicate în actele de moarte dovedesc că regimul de detenţie, alimentaţia şi îngrijirea medicală au fost gândite în scopul eliminării fizice a deţinuţilor: TBC osos, TBC renal, hipertrofie cardiacă, hemiplegia membrelor inferioare, ulcer stomacal, ciroză.  A funcţionat acest peniteciar până în 1960. Penitenciarul Făgăraş a fost încadrat alături de alte penitenciare, ca Târgşor, Mislea, Piteşti, Mărgineni, la un grad  sporit de periculozitate. Conform registrelor actelor de deces cercetate de istoricul Ioan Ciupea, în închisoarea Făgăraş au fost înregistrate 166 de decese, care au survenit, pe ani, astfel: 1950 – 1, 1951 – 12, 1952 – 27, 1953 – 16, 1954 – 12, 1955 – 2, 1956 – 1, 1957 – 15, 1958 – 14, 1959 – 58, 1960 – 7.  În penitenciarul din Cetatea Făgăraşului au decedat şi 5 generali.  Astăzi nu se mai cunosc urmele fostului penitenciar, lucrările de restaurare din anii 70 îndepărtându-le până la ultima. Un muzeu organizat într-unul din turnurile castelului ar putea reda această parte întunecată a istoriei contemporane a oraşului, dar şi a Țării Făgăraşului unde s-a înregistrat cea mai lungă şi dură rezistenţă anticomunistă, cu mii de victime în rândul localnicilor. (Lucia BAKI)