Dacă în rubrica ,,OAMENI CARE AU FOST“ mi-am propus să trezesc conștiințe și să ajut tineretul să afle ceea ce la școală nu li se spune, vreau să arat că poporul roman are și valori actuale care dau tezaurului mondial valori inestimabile în toate domeniile. În timp ce la școală se învață, conform programului, niște lucruri pe care mie personal îmi par că nu au nici o valoare nu ne știm nici valorile trecute nici cele actuale. Nu se vorbește de Coșbuc, de Alexandri, despre revista și curentul literar, authentic românesc, Gândirea. Despre glossa lui Eminescu, ce să mai vorbim. Marcat profund de familia Gologan, despre care foarte puțini știu cite ceva, mi-am propus, ca aici, să prezint, familia, precum și pe cei doi urmași demni de aleasă recunoștință din partea poporului român.
Originile
Prin inteligență si perseveranță, acestă familie de țărani din zona Brașovului, a demonstrat că din simpli oieri, au ieșit unele din cele mai strălucitoare personalități ale științei românești contemporane. Cu înaintași oieri, din căsătoria dintre un băiat al familiei Gologan și o fată a familiei Pușcariu, rude apropiate cu Sextil Pușcariu, care a dat nu mai puțin de 19 copii, urmașii lor aveau să fie considerați românii care au confiscat gena inteligenței. Iosif Pușcariu, bunicul fraților Gologan, țăran sărac, a fost remarcat pentru inteligența sa de către învățătorul său care l-a sprijinit, prin fundația Godju, să obțină o bursă la Liceul Șaguna, care la vremea aceea era cel mai bun liceu din Brașov. Urmează facultatea la Budapesta devenind medic oftamolog și înființează la Brașov spitalul de ochi. Bunicul Gologan a fost absolvent al Academiei de Înalte Studii Economice și Industriale de la Cluj și este autorul a numeroase studii despre comerțul românesc fiind în perioada interbelică primar al Brașovului. Din căsătoria inginerului Gelu Gologan și a profesoarei de matematică Stanca Pușcariu, au rezultat cei doi băieți, Călin și Radu. Călin, ca și tatăl său, a ales ca profesie ingineria, iar Radu, ca și mama sa matematica. Să îi prezint perînd pe fiecare dintre aceste două genii ale națiunii române.
Călin Gologan
Așa cum am spus, Călin și-a urmat tatăl în ale ingineriei. A absolvit Facultatea de Inginerie Aerospațială, iar după absolvire s-a angajat la Inteprinderea de Con-strucții aeronautice Brașov. A lucrat și la Aerostar Bacău. La fel ca și Traian Vuia și Henry Coandă nu a avut sprijin în a-și pune în paractică ideile, emigrează în 1989 în Germania unde găsește sprijin și aici începe cariera de inventator. Dacă Traian Vuia a reușit primul zbor cu un aparat mai greu decît aerul, Henry Coandă a fost inventatorul primului avion cu reacție, românul Călin Gologan a fost inventatorul primului avion electric. Se angajează la firma Grob Aerospace firmă care din 1970 fabrică avioane din polimer ranforsat cu fibre de carbon . A urmat la EADS și Apoi la Dornier. Cu experiența acumulată aici a ajuns să își pună în practică propriile idei și astfel a luat naștere primul avion electric Elektra One, care a zburat pentru prima dată în martie 2011. Elektra Oone funcționează cu baterii solare, poate zbura cu o viteză de 160 km/h. Se încarcă într-un hangar dotat cu panouri solare de la care se încarcă bateriile. Avionul este cu două locuri, dar pregătește avioane cu patru și șase locuri, probabil ajutat de către unul din băieții săi, doctor în aeronautică.
,,Tehnologia bateriilor evoluează cu circa 12% pe an. Sper să proiectez alte două variante de avion electric, de 4 şi de 6 locuri.” CĂLIN GOLOGAN, inginer.
Radu Gologan
Radu, a îmbrățișat de copil matematica, moștenind această pasiune de la mama sa. În 1970 și 1972, a fost olimpic la matematică, obținînd la olimpiada din Ungaria medalia de argint, iar la cea din Cehoslovacia medalia de bronz. Cîștigător al concursului Gazeta Matematică în 1971. Absolvent al Facultății de Matematică în 1976, cu specializarea de analist în matematică, în 1981 obține doctoratul cu o lucrare care se referea la teoremele ergodice. Din 1978, devine cercetător științific de gradul 1 la Institutul de matematică. Din anul 2000, profesor la politehnica din București unde predă la facultatea de calculatoare. Are publicate cinci cărți și treizeci de articole în reviste românești și străine. O problemă veche legată de un model de fizică statistică teoretică, modelul Lorentz în plan, îl considreă cel mai bun rezultat științific al său. Lucrarea este făcută cu colaborarea lui Florin Boca și Alexandru Zaharescu. Colaborator al Gazetei Matematice a fost un neobosit propunător de olimpiade, ajungînd președintele comisiei naționale al olimpiadelor de matematică și conducătorul delegației României la Olimpiadele Internaționale de Matematică. Echipele formate de Radu Gologan, reușesc mereu să obțină performanțe unice la olimpiadele internaționale. Ales din 2007 președinte al Societății de Științe Matematice din România, unul dintre țelurile sale supreme, este reorganizarea și revigorarea Gazetei Matematice. Rezultatele încep să se vadă, deoarece, mereu vedem tineri români laureați ai olimpiadelor internaționale de matematică.
În loc de epilog
Mereu, spun unii că, noi românii avem de toate dar nu avem minte. Foarte inexact. Avem și minte dar nu ne știm alege conducătorii. Și văd că nu ne putem nicidecum debarasa de boala aceasta socială.(Petru Z. DANCI)
