Ceata de feciori din satul Rucăr surprinde din nou comunitatea locală. Mare sărbătoare la căminul cultural din sat unde toți localnicii, cu mic cu mare, vor ,,simți românește“ tradiția păstrată peste vremi a Marelui Praznic ,,Învierea Mântuitorului Iisus“. În trecut, reîntâlnirea cetașilor se făcea în Ziua de Paști în mijlocul satului, cu muzică și voie bună. Duminică, 24 aprilie, începând cu ora 14.00, rucărenii sunt așteptați la joc, la căminul cultural, de cetașii care, în decembrie, au vestit Nașterea Domnului prin colindele prezentate în fiecare casă. La acest eveniment vor fi primiți, așa cum se cuvine, cu vin și cozonac pregătit de gospodinele satului în cuptoarele de cărămidă. Se va încinge jocul din străbuni păstrat, fecioreasca, învârtita, hațegana, acompaniat de 2 saxofoane și orgă, formația rucăreanului Horia Vâgu. Cei 16 membri ai Cetei, fete și băieți, vor purta costumele populare specifice Rucărului. Va fi din nou, ca și la sărbătoarea Crăciunului, o frumoasă paradă a portului popular unicat al satului.
- ,,Am ținut să organizăm în sat un eveniment cultural și de Paște. Vom face joc la căminul cultural unde îi așteptăm pe toți sătenii să ne bucurăm împreună de marea sărbătoare, Învierea Domnului Iisus. Am distribuit la fiecare casă din sat invitații pentru acest eveniment. Aceste invitații conțin și o fotografie cu Ceata de feciori 2021-2022 tocmai pentru ca fiecare familie să aibă o frumoasă amintite cu tineretului satului. Așteptăm ca la acest eveniment să participe toți rucărenii pentru a încinge jocul împreună“ a spus Alexandru Bogdan, vătaful Cetei.
Cetașii îi îmbie pe rucăreni cu frumoase versuri
,,Bună ziua, doamne ajută/Cu noroc la lume multă/Noi, de Paști, vă așteptăm/Să strigăm, să chiuim/Cu drag, să ne înveselim/Să se-nvârtă poalele/Să râdă și soarele“
,,V-așteptăm cu mic, cu mare/ La această sărbătoare/ Să dăm viață satului/ Cum îi drag ficiorului/ Ochii mândruliței lui“
Istoria obiceiului Cetei
Exegezele pe tema Cetei sunt deja epuizate. Sunt patru teorii latine, două greceşti şi două trace ale originii Cetei şi a căluşarilor din sudul ţării. Cea mai frumoasă interpretare a Cetei este una latină care trimite la începuturile ei înainte de Hristos cu vreo trei sute de ani. Este vorba de un dans ritual executat de 12 sali, preoţi ai zeului Marte. Cel ce supraveghea dansul ritual al salilor se numea „vates“, în româneşte Vătaf. De-a lungul timpului „vataf“ este preluat de slavi de la populaţia daco-romană şi consacrat cu sensul de conducător al unui grup de dregători, slujbaşi, oşteni, poliţie sau străjeri. În tot cazul, vătaful conduce un grup de bărbaţi, femeile fiind interzise în grup care se remarcă prin ceva. După 2300 de ani, Ceata a mai păstrat: organizarea, jocul şi strigăturile ce le însoţeşte dansul. În satele făgărășene s-a păstrat obiceiul Cetei de feciori până în zilele noastre, fiind inclus în patrimoniul UNESCO. Oricum pentru un an ceteraşii sunt „eroii“ satului, emblema şi fala lui. Iar de Crăciun, ei colindă fiecare casă, aducând vestea cea bună, a Nașterii Mântuitorului. Reîntâlnirea lor de Paști pentru organizarea jocului în sat aduce iarăși mare bucurie sătenilor. (Lucia BAKI)
