Fostul șef al PSD Brașov, Constantin Niță, i-a cerut patronului UTI un comision de 5% din valoarea unui contract cu Primăria Iași. Dosar penal pentru trafic de influență

Patronul UTI, Tiberiu Urdăreanu, a relatat la Înalta Curte de Casație și Justiție cum fostul ministru al Energiei, Constantin Niță, i-a cerut în 2012 o șpagă de 5% din contractul pentru semaforizarea Iașiului, peste mita de 10% solicitată de fostul edil al municipiului, Gheorghe Nichita. Dosarul lui Constantin Niță având ca obiect traficul de influență e pe final, după ce condamnarea definitivă pronunțată de Înalta Curte a fost anulată de decizia Curții Constituționale privind nelegala compunere a completurilor de 3 judecători, care n-ar fi ținut seama de specializarea magistraților în judecarea cazurilor de corupție. După răspunsul dat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitor la prevalența dreptului european în dosarele de fraude cu fonduri UE în fața deciziilor instanței de control constituțional, Constantin Niță va afla dacă va fi condamnat sau achitat.
În acest context a fost reaudiat la termenul de luni patronul UTI, Tiberiu Urdăreanu , care a relatat cum atât Constantin Niță, cât și Gheorghe Nichita, i-au cerut bani în 2012 pentru a obține un contract cu Primăria Iași privind implementarea unui sistem de management al traficului în municipiu.
Iată cum a decurs audierea în sala de judecată, conform ziare.com :

”Judecător: În ce context ați declarat la urmărirea penală că l-ați cunoscut pe Constantin Niță, ce ați solicitat la întâlnirea cu primatul Gheorghe Nichita. Ce s-a discutat în legătură cu primirea sumei de bani?
Urdăreanu: În 2012 a avut loc la Iași o licitație pentru un sistem integrat de management al traficului. Am participat cu firma și am câștigat licitația, apoi procedura a fost anulată din motive pe care nu le cunosc. Încercând să înțelegem motivele pentru care s-a anulat licitația fără explicații, am ajuns la părerea că ar trebui să ne facem cunoscuți clientului, care era Primăria Iași, și să ii explicăm că ceea ce am oferit a fost de foarte bună calitate și nu ar fi existat motive pentru care licitația să se anuleze. Am constată că se dorește reluarea procedurii din momentul în care ce fondurile europene erau aprobate și disponibile. În acest sens am intervenit la domnul Niță, știind că are o relație colegială mai veche cu domnul Nichita, să ne înlesnească o întrevedere cu acesta. Am vorbit să ne înlesnească mie și colegului meu Tănăsescu. În întâlnire urmă să ne prezentăm experiență pe care o avem în domeniu.”

Gheorghe Nichita a cerut șpaga printr-un interpus

”Judecător: V-a spus domnul Niță că va poate ajută să câștigați licitația sau doar să obțineți o întâlnire?
Urdăreanu: Doar pentru întâlnire, să o organizeze spre sfârșitul anului 2012. Ne-am întâlnit cu domnul Nichita la biroul domnului Niță din Calea Plevnei. La discuție am prezentat firma, experiența noastră. Domnul Niță nu a participat la toată discuția, mai ieșea din când în când din birou. Discuția a durat o oră. Domnul Nichita a spus că va relua licitația și va face câteva modificări în caietul de sarcini. A justificat că de aceea a anulat-o, deoarece mai trebuiau adăugate anumite cerințe din domeniul IT. Asta a fost discuția.
Judecător: A pretins cineva vreo sumă de bani?
Urdăreanu: Nu, nu a pretins nimeni.
Judecător: Domnul Nichita a făcut referire la o altă firmă IT?
Urdăreanu: Nu, nu a făcut atunci. După ce s-a lansat din nou licitația, am constatat că în cerințele nou introduse apărea necesitatea de interconectare a sistemului de management al traficului cu sistemul informatic al Primăriei Iași. Analizând situația. ne-am interesat cine a realizat sistemul informatic al Primăriei Iași și am aflat că a fost firma IBC. Colegii mei au contactat firma, care s-a arătat dispusă să participe cu noi la a două licitație, ei ocupându-se de IT și de integrare, iar noi de managementul traficului. După ce am stabilit acea participare în comun, Mardarasevici Gabriel, care era proprietarul IBC, a venit la mine în primăvara anului 2013 să îmi spună că dansul colaborează de mulți ani cu primăria și cunoaște foarte bine pe toată lumea de acolo. A spus că are un grad de rudenie prin alianță cu domnul primar Nichita.
În acea întrevedere Mardarasevici a spus că, pentru a câștiga contractul și a avea o bună derulare a acestuia, ‘trebuie să avem grijă și de domnul primar’. Mardarasevici a menționat că, de obicei, din experiență lui, ar trebui să alocăm un procent de 10% pentru domnul Nichita. Menționez că mie, personal, domnul Nichita nu mi-a cerut nimic. Cererea a venit prin domnul Mardarasevici. În faza de urmărire penală desfășurată în cauza lui Nichita Gheorghe, cea pentru luare de mită, am recunoscut acuzație de dare de mită prin promisiune, pentru că astfel cum am arătat și astăzi, Nichita nu mi-a cerut personal suma de bani. De fapt, nici nu i s-a dat vreo sumă de bani din cadru firmei. Răspunsul meu pentru Mardarasevici când mi-a cerut acel comision de 10 % a fost: ‘haideți să derulăm proiectul și vedem ce facem”.

Cum spune Urdăreanu că a ajuns denunțător în dosarul lui Niță

”Urdăreanu: La momentul discuției nu era încă câștigată licitația, dar erau șanse mari să o câștigăm. De la colegii mei am aflat că făcusem o oferta bună și nu prea au fost competitori mulți. Cred că am fost singurii, pentru că acea cerință legată de integrarea sistemului IT era îndeplinită doar de firma IBC, iar aceasta era asociată cu noi.
În derularea contractului au fost mai multe etape. În final, prin 2014-2015, am fost insistent căutat atât de Mardarasevici cât și de Niță la solicitarea domnului Nichita. De fapt, în cadrul cercetării penale a lui Nichita am fost chemat și mi s-a arătat transcrierea unei interceptări dintre Nichita și Mardarasevici. Ultimul era deja martor sub acoperire și el făcuse înregistrarea. Se plângeau reciproc că nu au reușit să mă găsească. Nichita l-a întrebat pe Mardarasevici: ‘să vorbesc cu Niță, să îl caute el’?
Am fost întrebat de către procuror cine e acel Niță la care se făcea referire. Spun asta că am fost întrebat insistent dacă eu am avut inițiativa să îl denunț pe Niță. Nu m-am dus de bunăvoie la DNA, ci am fost chemat să explic cine e acel domn Niță. Cu domnul Niță am mai avut în 2013-2014 câteva discuții și întâlniri și pe alte teme. Și atunci mi s-a solicitat un comision de 5% din contract, pentru că mi s-a făcut întrarea la domnul primar și pentru că s-a asigurat derularea contractului în condiții bune. Derularea în bune condiții bune n-o putea asigura Niță, dar el discutase cu Nichita. Recomandarea făcută de domnul Niță primarului viza câștigarea licitație și derularea în bune condiții a contractului, ultima însemnând plata la timp, fără întârziere, a lucrărilor efectuate.”

O șpagă prea mare pentru Tiberiu Urdăreanu

”Judecător: Ce i-ați spus lui Niță când v-a cerut acel procent de 5%?
Urdăreanu: La momentul discuției cu domnul Niță și pretinderea comisionului de 5 % deja avusese discuția cu Mardarasevici privind acel procent de 10% pentru primarul Nichita. Valoarea cumulată de 15% era foarte mare pentru acel contract. Am încercat să-i explic, dar nu am reușit să obțin o reducere.
Judecător: De ce trebuia să plătiți și lui Constantin Niță, când aveați deja relația deschisă cu Nichita?
Urdăreanu: Păi, el a deschis relația cu Nichita.
Judecător: Ce s-a întâmplat cu cei 5%?
Urdăreanu: Referitor la cei 5 %, am convenit cu domnul Niță să încercam să plătim suma prin 2 căi: un contract de consultanță și o altă parte în numerar. Referitor la contractul de consultanta am primit numele unei persoane, un domn Ghirdă, precum și un număr de telefon, pe care să îl sun și să stabilim cum să facem contractul de consultanță. M-am întors la birou și am transmis asta colegului meu Mihai Tănăsescu, vicepreședintele UTI. Acesta a luat contactul și a discutat cu directorul Departamentului Management Trafic, Bogdan Zarnescu. Acesta din urmă l-a contactat pe acel domn Ghirdă și au stabilit încheierea unui contract pe termen lung, câțiva ani, în care UTI să plătească care 5.000 de euro pe lună către firma domnului Ghirdă. Sumele erau mici pentru suma totală de 5%, adică 3,5 milioane de lei. Deci prin acest contract nu se putea plăti integral, decât într-un termen foarte lung. UTI a continuat să plătească aceste sume timp de 1 an. Nu existau contraprestații, din care știu eu, de către firma domnului Ghirdă. A două parte din comision a fost solicitată…
Judecător: Am să vă întrerup. A doua parte, cu cei 30.000 de euro ține de alt dosar.
Avocat: Dacă poate să ne dea detalii cu privire la pretinderea comisionului de 5% de către domnul Niță. Dacă mai era cineva de față.
Urdăreanu: La discuția respectivă nu mai era nimeni de față. Și din câte îmi amintesc, asta a avut loc odată cu întâlnirea avută cu dansul la Poiana Brașov în prima parte a anului 2013, nu pot spune cu exactitate.
Judecător: Cam cu cât timp înainte cu contractul cu Ghirdă?
Urdăreanu: Acel contract a fost semnat în aprilie mai 2013 și întâlnirea această a avut loc înainte.
Avocat: Este sigur că acel comision i-a fost pretins sau a fost oferit de el?
Urdăreanu: Acel procent de 5% a fost pretins și promis ulterior.
Avocat: Dacă i-a făcut Niță vreo promisiune și dacă da, atunci ce anume?
Urdăreanu: Am spus. În primul rând s-a promis întrevederea cu domnul Nichita. Și, în al doilea rând, câștigarea licitației și derularea în bune condiții a contractului.”

Ce a decis CJUE în privința dosarelor de fraudă cu fonduri europene

Efectul deciziei CJUE în dosarul lui Constantin Niță va fi discutat la ultimul termen de judecată, iar magistrații se vor pronunța asupra acestei chestiuni odată cu soluționarea definitivă a cauzei.
Constantin Niță este unul dintre inculpații condamnați definitiv pentru fapte de corupție la ICCJ care a ieșit din pușcărie la scurt timp după ce Curtea Constituțională a emis două decizii care au dat peste cap toate procesele: prima, că la cea mai înaltă instanță din România completurile de 5 judecători nu au fost trase la sorți așa cum spune legea și a doua, conform căreia completurile de 3 judecători n-au fost formate din magistrați specializați în fapte de corupție.
Decizii CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale prevăd judecătorii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). De asemenea, prevederile legate de MCV sunt obligatorii pentru România. Curtea amintește că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.
„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”, arată CJUE.

Acuzațiile DNA în dosarul lui Constantin Niță

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi. Niţă ar fi intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului.Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme – parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.
„În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 – iunie 2014”, susţineau procurorii.