Consilierii locali din Drăguș au fost convocați în ședință joi, 23 februarie a.c., pentru a lua deciziile oficiale legate de zona Drăgușel. Plenul Legislativului a revocat astfel două HCL-uri prin care s-a acceptat concesionarea de terenuri și organizarea de licitații.
- S-a revocat HCL nr. 10 care se referă la cele 5,1 ha de teren din zona Drăgușel
- HCL privind concesionarea prin licitație a suprafeței de teren de 1964 mp pentru Aventura Parc.
Premergător ședinței de consiliu, primarul comunei, Cornel Greavu, a publicat pe site-ul primăriei anunțul privind anularea licitației publice în vederea concesionării a terenului din zona Drăgușel, 51,25 ha. Conform anunțului semnat de primar, ca motiv al anulării licitației este invocată dezbaterea publică organizată duminică, 20 februarie a.c., la căminul cultural.
S-a ridicat Drăgușul…
Reamintim că drăgușenii s-au adunat în număr mare la căminul cultural duminică, 20 februarie 2022, interesați de soarta zonei Drăgușel. Au fost puși pe jar de proiectul aleșilor locali de a concesiona cele 5,1 ha de teren în vederea înființării unui camping. Modul în care s-au luat deciziile în Primăria Drăguș i-a nemulțumit pe cetățeni, ei acuzând lipsa totală de transparență. ,,A fost emisă deja HCL Drăguș privind concesionarea terenului în luna ianuarie, s-a stabilit deja data licitației pentru concesionarea terenului, 24 februarie 2022. Ne-am adunat aici să blocăm aceste acțiuni și Drăgușelul să rămână al satului“ au spus cetățenii. Petrică Găbrean, fost funcționar public, acum pensionar stabilit în Drăguș, a fost cel care a pus punctul pe ,,i“ la adunare, el explicând pe înțelesul tuturor importanța zonei Drăgușel pentru comunitate, oprind orice expunere a aleșilor locali în favoarea proiectului de concesionare. ,,Să lăsăm proiectele dle primar. S-a înțeles la nivel de sat că este vorba despre o vânzare, concesionare, tot un fel de vânzare. Drăgușelul este singurul parc național al nostru, al satului. Dacă cineva pune sârmă ghimpată pentru 25 de ani este ca o închisoare. Despre asta este vorba, nu mai avem nevoie de proiecte. Drăgușelul este liber pentru toată lumea care vrea să facă camping. Când noi l-am închiriat pentru 25 de ani (alți săteni au completat 49 ani) ne-am îngrădit. Eu vreau, când ajung în Drăgușel, să văd limpede până la pădure așa cum am văzut în toată copilăria mea. În momentul când apare un proiect s-a terminat. N-ați văzut când mergeți la Mănăstirea Sâmbăta au pus sârmă și nu mai poți să treci? Îți dă senzația de pușcărie. Noi nu vrem să avem așa ceva în Drăgușel. De aceea am ajuns în ziua de astăzi să vindem tot. De aceea nu avem nevoie de proiecte în Drăgușel, este parcul nostru. Eu vorbesc și pentru lumea care are pământ acolo, cei în vârstă care nu vin, aici, la adunare. Să se facă un Jurnal al Drăgușului, imediat sunt 100 de ani de când a fost Dimitrie Gusti la noi în sat, și pe care noi să-l numim un Jurnal al rușinii în care să se vadă cine vrea proiecte în Drăgușel și cine nu. Astfel ca peste 50 de ani copiii noștri să știe cine a vândut și cine nu“ a spus atunci Petrică Găbrean care a fost aplaudat de toată sala.
Vechimea zonei Drăgușel
În cartea „Sfintele Monastiri și Schituri din România” explică Vasile Pop din Drăguș, citim despre ,,Sfânta Monastire Calota, județul Făgăraș“. ,,O conscripție de pe la 1750, ne indică trei Sfinte Mănăstiri în satul Dragoș: Monastirea cea mare și bătrână; Monastirea „lui Calota” și Monastirea „a Coursi Codrea”. Una din ele a supraviețuit după persecuția de dărâmare a generalului Bukow, căci un călugăr scrie pe o carte bisericească: „Sbornic: să se știe de când au șezut la Monastirea Drăgușului, anul 1760”. Mai știm despre istoria bisericilor din Transilvania mențiunile lui Nicolae Iorga și ale lui Ștefan Meteș despre călugărul învățat Voileanu, care a tradus, la una din aceste mănăstiri, psalmii, mai explică Vasile Pop. ,,Unii urmași ai truditorilor de atunci fâlfâie sufletul satului pe un steag de interese, urmărind dictatorial să convingă cetățenii despre marile avantaje pe care le vor avea. Cei care îi susțin urmează să așeze corturi, spălătorii și wc-uri pe oasele albe și drepte de călugări, din care a răsărit crângul credinței. În contextul actual, cei care decid peste dorințele oamenilor au pe buze vorbele lui Napoleon: Tunurile mele nu cunosc idei!” este de părere Vasile Pop.
