Episcopia Română Unită cu Roma Greco Catolică de Cluj Gherla a vândut, în ianuarie 2012, clădirea locașului de cult-Biserica Greco-catolică din Corna către SC Roşia Montană Gold Corporation SA pentru suma de 690.000 Euro, constituind şi un drept de superficie asupra cimitirului greco-catolic. În decembrie 2015 Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia a promis SC Roșia Montana Gold Corporation SA că îi va vinde clădirea Bisericii Ortodoxe din Corna, împreună cu 4 hectare de teren situate în satul Corna, inclusiv cimitirul ortodox, cu toate locurile de veci şi osemintele din ele. Cum au ajuns cele două biserici “surori” să vândă bunuri sacre, inalienabile, chiar şi morţii din cele două cimitire, secondaţi în tranzacţii de romano-catolici şi baptişti, vom analiza în prezenta investigaţie, titrează nostrasilva.ro.
Vânzările greco – catolicilor şi implicarea PS Florentin Crihălmeanu
Bisericile Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România anunțau, la 4 octombrie 2013, într-un comunicat asumat de toţi Episcopii Catolici şi semnat de Înalt Preasfințitul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București și Președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România, că „se pronunță împotriva proiectului Roșia Montană” întrucât „nu vor să fie părtașe la un asemenea păcat grav împotriva binelui comun al întregii țări”. ,,Părtăşia” cu Roşia Montanţă Gold Corporation SA începuse însă din luna septembrie 2009, când Episcopia Română Unită Cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj – Gherla, prin PS Florentin Crihălmeanu, a hotărât înființarea unei comisii de dialog cu RMGC, din care făceau parte mons. Mihai Todea, preoţii Vasile Lăcan şi protopopul Marius Ungureşean, economul Cristian Teglaş şi ipodiaconul Ovidiu Marişca. Obiectul “comisiei de dialog” erau cele 11,5 hectare de terenuri pe care greco catolicii le aveau în proprietate în comuna Roşia Montană, inclusiv casele parohiale, cimitirele şi lăcaşurile de cult. Comisia ajunge la un “acord” la 21 iulie 2011, document semnat la notar, prin care se stabileşte transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului clădirea Bisericii parohiale Corna. Ca dovadă a bunei înţelegeri, la aceeaşi dată se mai semnează un contract prin care Parohia Greco Catolică “Adormirea Maicii Domnului” Roşia Montană vinde RMCG 100.000 metri pătraţi teren agricol în Roşia Montană pentru 147.368 Euro, teren retrocedat prin titlul de proprietate nr. 7045/342 din 13 octombrie 2003. Parohia se obligă prin contract şi să înstrăineze către RMCG “orice alte proprietăţi imobiliare” pe care le va dobândi în zona Proiectului Roşia Montană. În august 2011, avocaţii Roşia Montană Gold Corporation SA, Bica Horaţiu Traian şi Hulea Vasile Cristian, organizaţi în cabinetele asociate de avocatură “Bica şi Hulea”, cu sediul în Roşia Montană, deschid un proces la Judecătoria Câmpeni pentru rezolvarea problemelor care ţineau de întabularea dreptului de proprietate al Parohiei Greco Catolice Sfântul Gheorghe Corna asupra lăcaşului de cult. Taxa de timbru este plătită de SC Roşia Montană Gold Corporationa SA, care nu era parte în proces. Comuna Roşia Montană formulează o întâmpinare prin care este de acord cu admiterea acţiunii, inclusiv cu constituirea unui drept de superficie asupra terenului pe care era amplasat lăcaşul de cult, fără să menţioneze şi existenţa unui cimitir. Complicitatea Judecătoriei Câmpeni la acest tip de procese este evidentă: acţiunea este înregistrată la 9 august 2011, în timpul vacanţei judecătoreşti, iar primul termen de judecată se stabileşte la 31 august 2011, când dosarul este soluţionat prin admiterea acţiunii. La 21 decembrie 2011 se întabulează în cartea funciară dreptul de proprietate al Parohiei Greco Catolice Sfântul Gheorghe Corna, iar la 12 ianuarie 2012 se mai încheie un “acord” la notarul public, pe care părţile se obligă să-l păstreze “confidenţial”. Prin acest contract Parohia Greco Catolică Sfântul Gheorghe Corna şi Episcopia Romană Unită cu Roma Greco Catolică de Cluj Gherla vând RMGC lăcaşul de cult (biserica) din Corna, construită în 1841, pentru suma de 690.000 Euro. Se transmite şi dreptul de superficie pentru suprafaţa de 2206 metri pătraţi, suprafaţă care include şi cimitirul greco-catolic din Corna. Pentru păstrarea aparenţelor se stabileşte ca predarea efectivă a lăcaşului de cult din Corna să se facă la 21 iulie 2014. De asemenea, Parohia Greco-Catolică Sfântul Gheorghe Corna şi Episcopia Română Unită cu Roma Greco Catolică de Cluj Gherla s-au obligat “să înstrăineze către RMGC orice alte proprietăţi imobiliare pe care le va dobândi în zona de impact a proiectului Roşia Montană”. Episcopia Română Unită cu Roma, Greco Catolică, de Cluj Gherla, şi-a asumat obligaţia ca în termen de 3 ani să construiască în Oraşul Câmpeni o biserică greco-catolică şi o casă parohială. Proiectul unei noi biserici a fost abandonat: la 10 ani de la încheierea acordului nu s-a construit încă o nouă biserică greco-catolică în Câmpeni. În aceeaşi zi, 12 ianuarie 2012, Parohia Greco Catolică “Adormirea Maicii Domnului” Roşia Montană şi Episcopia Greco-Catolică de Cluj – Gherla vând RMCG, 13.900 metri pătraţi teren forestier (reconstituiţi prin titlul de proprietate 7045/360 din 2 februarie 2007) şi 18.800 mp teren fâneaţă (retrocedaţi prin titlul de proprietate nr. 14179/395 din 6 aprilie 2011), pentru suma de 38.260 Euro. Tranzacţiile au fost efectuate cu acordul şi implicarea tuturor factorilor de decizie din Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj Gherla: PS Florentin Crihălmeanu, colegiul Consilierilor Eparhiali, Consiliul Economic, Consiliul Preoţesc, fiind consultat şi Preafericitul Părinte Lucian Mureşan – Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma Greco – Catolice. Comportamentul simulat, înşelător, destinat publicului, continuă şi după încheierea tranzacţiilor: parohia greco-catolică Corna are şi în prezent (ianuarie 2022) publicat un orar de funcţionare şi anunţă că oficiază slujbe în fiecare a treia duminică din lună, mai puţin iarna. Ba chiar, la 3 octombrie 2018, PS Florentin Crihălmeanu vizitează parohia greco-catolică din Corna şi se fotografiază în lăcaşul de cult proprietatea SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Despre morţii din cimitirul greco-catolic din Corna, niciun cuvânt: au fost incluşi, tacit, în preţul tranzacţiei şi au devenit şi ei proprietatea RMGC.
Vânzările ortodocşilor şi încălcarea statutului BOR de către IPS Irineu Pop
În 11 – 12 noiembrie 2003 are loc o şedinţă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prezidată de Partriarhul Teoctist. Pe ordinea de zi a fost şi asumarea unei poziţii faţă de proiectul Roşia Montană. Î.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu Anania a subliniat necesitatea ca BOR “să-şi exprime ferm dezaprobarea faţă de acest proiect”. S-a arătat că în cazul bunurilor publice bisericeşti şi sacre, răspunderea revine întregii comunităţi, cu acordul organismelor centrale bisericeşti – Sfântul Sinod, Adunarea Naţională Bisericească şi Consiliul Naţional Bisericesc. Reţinând că proiectul minier Roşia Montană “vizează strămutarea bisericilor şi a morţilor din zonă, ceea ce e inadmisibil din punct de vedere al cultului şi tradiţiilor ortodoxe”, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane s-a pronunţat împotriva realizării proiectului Roşia Montană Gold Corporation cu speranţa ca “această zonă să rămană intactă în sfinţenia, puritatea şi frumuseţea ei”. Între timp însă, Irineu Bistriţeanul ajunsese, în 2011, arhiepiscop al Alba-Iuliei. Au urmat întâlniri cu RMGC pentru a pune în aplicare un plan prin care proprietăţile Bisericii Ortodoxe din Corna să fie vândute companiei care vrea să dezvolte proiectul minier. Merită menţionat că IPS Irineu Bistriţeanul a fost judecat de sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 21 – 22 ianuarie 1993, pentru erezie, fiind susţinător al “fenomenului Noul Ierusalim” de la Pucioasa. Căinţa l-a ţinut numai 20 ani, pentru că, în perioada 2012 – 2015 a gestionat o operaţiune inedită pentru lumea ortodoxă: vânzarea lăcaşului de cult din Corna şi a cimitirului. La 25 iunie 2012, aceiaşi avocaţi permanenţi ai RMGC, organizaţi în “Cabinetele asociate de avocatură Bica & Hulea”, deschid un proces în numele Parohiei Ortodoxe Române Corna şi cheamă în judecată Comuna Roşia Montană, RNP – Romsilva, prin Direcţia Silvică Alba şi Roşia Montană Gold Corporation SA, pentru a se rezolva juridic proprietăţile parohiei şi întabularea acestora. Taxa de timbru este plătită nu de reclamant, ci de pârâtul RMGC. Conform dorinţelor părţilor interesate, cimitirul ortodox devine în expertiză categoria fâneaţă. Arhiepiscopia de Alba Iulia “ajută” instanţa cu o adeverinţă în care explică istoricul denumirilor, iar judecătorul, la 20 septembrie 2012, admite acţiunea Parohiei Ortodoxe Române Corna. Acum trebuia inventată o situaţie care să justifice viitoarea înstrăinare a acestor proprietăţi, suprapuse cu decantorul de cianuri pe care îl proiectează RMGC. Iar soluţia a fost găsită – parazitarea unui alt proiect: acordul din 1 aprilie 2011 încheiat între RMGC şi Parohia Ortodoxă Română Alba Iulia Recea. Prin acest acord s-a stabilit, ca parte a proiectului RMGC de relocare a unor familii din Roşia Montană în Alba-Iulia, construirea unui lăcaş de cult: Biserica Recea. RMGC s-a obligat să construiască “pe propria cheltuială şi pentru Parohia Ortodoxă Română Alba Iulia Recea” un lăcaş de cult, biserică cu specific ortodox, o casă parohială şi o clopotniţă, pe un teren în suprafaţă de 2558 metri pătraţi, proprietatea societăţii. În baza acestei convenţii a părţilor, Primăria Municipiului Alba-Iulia emite autorizaţia de construire nr. 187 din 27 aprilie 2011, termenul de execuţie fiind de patru ani. Construcţiile au fost finalizate, mai puţin pictura bisericii, iar în acest proiect a intervenit Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia pentru a-l transforma într-un vehicul care să dea posibilitatea vânzării proprietăţilor Bisericii Ortodoxe din satul Corna. La 2 decembrie 2015 se pune în aplicare sentinţa din 20 septembrie 2012 obţinută de avocaţii RMGC pentru Parohia Ortodoxă Corna, iar BCPI Câmpeni emite trei încheieri prin care se întabulează în cartea funciară toate proprietăţile ce făcuseră obiectul litigiului din anul 2012.Iar apoi, cu trei zile înainte de Naşterea Domnului, la 22 decembrie 2015, la ora 13, notarul public Dan-Adrian Doţiu se deplasează la sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia unde autentifică un nou acord, semnat de Tănase Dragoş, directorul general al RMGC, şi Orzeiu Rafaiel-Ioan, împuternicitul IPS Irineu Pop Bistriţeanul.
IPS Irineu Pop Bistriţeanul predă tot RMGC
Prima dată, RMGC şi Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia înfierează Statul Român, asumându-şi, în comun, următorul temei al acordului: “întârzierile neprevăzute în procesul de autorizare a proiectului minier Roşia Montană” care se datorează “incapacităţii constante a autorităţilor române de a-şi îndeplini obligaţiile în cadrul procedurilor de autorizare”. Numai că, părţile mai declară şi următoarea situaţie: RMGC a construit pe cheltuiala proprie, pe propriul teren, “un complex reprezentând un lăcaş de cult, şi anume biserica Recea, o casă parohială şi o clopotniţă – la momentul actual, lucrările de construcţie au fost finalizate (cu excepţia obiectelor şi picturii bisericeşti), iar imobilele pot fi utilizate în scopul în care au fost construite”. Aceasta fiind realitatea, nu mai era nevoie de niciun acord suplimentar, trebuind să fie activate prevederile acordului din 2011, în sensul transferului dreptului de proprietate de la RMGC la Parohia Ortodoxă Alba-Iulia Recea, obligaţie asumată contractual de RMGC, fără nicio codiţie. Intervine însă IPS Irineu Pop Bistriţeanul şi, în numele Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia, promite să transfere către RMGC dreptul de proprietate asupra tuturor terenurilor şi clădirilor deţinute de “Arhiepiscopie – Filia Ortodoxă Corna”: lăcaşul de cult – Biserica din 1719, casa parohială şi 4 hectare de teren, în care a fost inclus şi cimitirul ortodox din Corna! Nu mai are relevanţă deformarea Statutului Bisericii Ortodoxe Române – arhiepiscopia nu poate să aibă filii, aşa cum se consemnează în document, Filia Ortodoxă Corna aparţine de Parohia Ortodoxă Roşia Montană II. În schimbul acestor proprietăţi, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba-Iulia ar urma să primească “dreptul de proprietate asupra bisericii, casei parohiale şi clopotniţei din complexul Recea”, precum şi terenul aferent – s-au preluat aşadar drepturile Parohiei Ortodoxe Alba-Iulia Recea. După realizarea acestui schimb, se stabileşte ca RMGC “să strămute biserica şi casa parohială, pe cheltuiala proprie”. Cimitirul şi morţii din el rămân proprietatea SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Ca şi în cazul greco-catolicilor, la Corna, Roşia Montană, se păstrează aparenţele: la 15 septembrie 2019, IPS Irineu Pop şi diaconul Rafaiel Ioan Orzeiu, participă la Sfânta Liturghie în Biserica Ortodoxă din Corna, la sărbătorirea a 300 de ani de la construirea lăcaşului de cult.
Vânzările romano-catolicilor
Deşi, aşa cum am arătat, Biserica Romano – Catolică s-a pronunţat repetat şi vehement împotriva proiectului de la Roşia Montană, banii de la RMGC au fost bine primiţi. La 5 decembrie 2007 Parohia Romano-Catolică Roşia Montană vinde RMGC 413 metri pătraţi de teren şi o casă de locuit pentru 41.350,96 Euro. Şi în această situaţie Parohia se obligă ca în viitor să înstrăineze către RMCG “orice alte proprietăţi imobiliare”. Numai că “în viitor” situaţia a devenit mai sensibilă, astfel că la următoarea înstrăinare Parohia Romano-Catolică Roşia Montană şi RMCG stabilesc folosirea unui intermediar, care să pună o oarecare distanţă între cei doi parteneri şi să păstreze “onorabilitatea” romano-catolicilor. Planul lor a fost însă atât de străveziu că realitatea se impune singură şi fără interpretări. Apar ca intermediari soţii Ion Bogdan Radu şi Ion Laura Elena care cumpără de la Parohie teren pentru suma de 220 Euro, ca peste două luni, la 9 decembrie 2011, soţii Ion Bogdan Radu şi Ion Laura Elena să vândă suprafaţa cumpărată de la Parohia Romano Catolică Roşia Montană către RMGC pentru suma exacta de 66.220 Euro. Folosirea acestor “marionete” în tranzacţie, succesiunea contractelor şi a plăţilor, demonstrează că în realitate înţelegerea de a vinde şi de a cumpăra s-a făcut între RMGC şi Parohia Romano Catolică Roşia Montană, aceasta încercând să camufleze adevărata sursă a banilor şi a destinatarului final al proprietăţilor parohiei.
Vânzările baptiştilor
În anul 2003, pastorul Bisericii Creştine Baptiste Betania din satul Corna, comuna Roşia Montană, Petru Botar, declara: “nu am nimic de vanzare şi nici de negociat”, refuzând şi să deschidă biserica oamenilor RMGC. La 25 martie 2016, acelaşi pastor Petru Botar, încheie în numele Bisericii Creştine Baptiste Betania Corna un contract de schimb cu RMGC prin care transmite dreptul de proprietate asupra unui imobil de 142 metri pătraţi (Biserica veche din Corna). Primeşte în schimb de la RMGC 2.221 metri pătraţi în municipiul Alba Iulia. Biserica Creştină Baptistă Betania din satul Corna se obligă prin acelaşi contract să înstrăineze că RMGC “orice alte proprietăţi imobiliare pe care le deţine”, respectiv 1513 metri pătraţi teren pe care este amplasată Biserică nouă din Corna, inclusiv lăcaşul de cult, dar şi alte proprietăţi pe care le va dobândi în zona de impact a proiectului minier Roşia Montană. Printre aceste tranzacţii şi promisiuni s-a făcut pierdut cimitirul Baptist de la Gura Cornii. Roşia Montană Gold Corporation SA a invocat aceste înţelegeri şi tranzacţii în procesul deschis împotriva Statului Român la Centrul internațional pentru soluționarea litigiilor privind investițiile (ICSID). RMGC a încercat să submineze apărările Statului Român în procesul iniţiat în anul 2015 la Washington, făcând trimitere tranzacțiile cu cultele. (nostrasilva.ro)
