Parc fotovoltaic în locul hidrocentralei  de la Mândra, care a fost abandonată de peste un deceniu. Hidroelectrica deţine 400 hectare de teren la Mândra

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România  controlat de stat prin ministerul de resort, vrea să construiască un parc fotovoltaic cu putere instalată de cel puțin 300 MW  pe amplasamentul lacului de acumulare al   amenajării hidroenergetice a râului Olt pe sectorul Făgăraș- Hoghiz.  Hidroelectrica sondează deocamdată piața pentru a găsi un consultant care să elaboreze studiul de fezabilitate și celelalte documentații necesare demarării proiectului. „Amplasamentul propus se află în interiorul fostului lac de acumulare al obiectivului de investiții, unde Hidroelectrica SA are achiziționate terenuri în suprafață de 396 hectare, în vecinătatea râului Olt, respectiv în zona localităților Hoghiz, Șercaia, Mândra (Șona). Racordarea la sistemul energetic național (SEN) este posibilă prin construcția unei stații de 110 kV/400 kV (evacuare către operatorul de transport Transelectrica SA) în regim de tarif de racordare, precum și a unei linii LEA de 400 kV (11 km) de la punctul de producere la punctul de racordare (în funcție de amplasamentul stației stabilit prin ATR). Este necesară și construcția unei linii de 20 kV pentru racordul la rețeaua electrică de distribuție (RED)”, meţionează compania.

Şantierul de la Mândra, deschis prin 1980

Când s-a organizat, în zona Mândra, şantierul pentru construcţia hidrocentralei de peste Olt se preconiza ca în 7 ani  investiţia să fie finalizată, iar cursul Oltului să fie schimbat. Şona şi Mândra erau astfel protejate de inundaţii, iar între ele exista  o cale de acces modernă şi sigură.  Şantierul a fost însă abandonat prin 1996 din lipsa fondurilor.  Astfel că Şona a rămas într-un fel  izolată. Pietonal se putea folosi pasarela, iar pentru maşini DC 66. Forfota de la şantierul din Mândra a dispărut atunci, iar peste colonie şi peste întreg şantierul s-a aşternut liniştea. Hidroelectrica, beneficiara investiţiei de la Mândra, sub titulatura de ,,conservare” a cheltuite fonduri însemnate în fiecare an, iar Hidroconstrucţia, antreprenorul ales de Hidroelectrica, încearca să justifice cumva sutele de milioane de lei destinate anual conservării. Ce se ştie însă astăzi, este că investiţia de la Mândra s-a oprit, deşi s-a realizat numai 50% din ea. Dacă iniţial hidrocentrala de la Mândra costa 108 milioane de euro şi trebuia finalizată în 7 ani, acum  ar mai fi nevoie de încă 180 milioane de euro pentru a fi dată în folosinţă. Suprafaţa pe care a fost  amplasată toată investiţia era de  400 de hectare, explica  fostul  director economic Doru Oprescu.

Investiţie abandonată
 

 În colonia de la Mândra se formase o comunitate a şantieriştilor, la fel ca la toate hidrocentralele construite pe râul Olt, Olteţ, Voila, Noul Român sau la Avrig. Oameni veniţi din toată ţara s-au dezrădăcinat din locurile natale şi s-au stabilit pe cursul Oltului, lângă Făgăraş, acolo unde Hidroelectrica le-a construit locuinţe. Aveau acolo de toate, case, utilităţi, magazine. Totul a durat puţin după 1989, ca apoi regresul şantierelor să fie fără întoarcere. Unele dintre hidrocentrale au fost date în funcţiune, doar cea de la Mândra nu s-a mai finalizat.   Până prin 2015 şantierul a fost păzit de o firmă de pază din Vlcea, Lex Kod Security, iar după aceea locul a rămas la voia întâmplării. Nefinalizarea investiţiei are însă efecte negative pentru localităţile amplasate pe cursul Oltului în amonte de Mândra. Sate precum Comăna, Crihalma, Ticuş sunt mereu afectate de inundaţii atunci când plouă pentru că râul Olt nu este îndiguit.

 Mândrenii şi-au vândut terenurile cu ușurință
 

 Numai lacul de acumulare se întinde cam pe 350 de hactare, terenuri cumpărate de Hidroelectrica de la sătenii din Mândra  cu sume cuprinse între 80 şi 150 milioane de lei vechi hectarul. Banii au fost plătiţi. Restul suprafeţelor de teren utilizate de Hidroelectrica, pentru colonie şi şantier, peste 40 de hectare, erau  preluate cu chirie de la oameni. În cazul mândrenilor, comisia locală de fond funciar a considerat terenurile din şantier prioritate şi a eliberat titluri de proprietate. Este motivul pentru care s-a putut face tranzacţia cu Hidroelectrica. ,,Dacă nu ne ocupam de terenurile pe care se află şantierul şi lacul de acumulare, oamenii rămâneau fără proprietăţi pentru că erau expropriaţi. Au avut loc negocieri cu fiecare proprietar în parte, iar Hidroelectrica le-a plătit atât cât s-a negociat. Au fost sume de la 80 de milioane de lei/ha până la 150 miliaone de lei/ha în funcţie de arabil sau de fâneaţă. Oamenii au fost mulţumiţi” a spus primarul comunei Mândra, Şerban Taflan. Tranzacţiile au început în 2004 şi s-au vândut către Hidroelectrica 350 hectare. ,,În 2004 s-a vândut un hectar cu 80 de milioane, iar în 2010 cu 150 milioane de lei vechi” mai spune primarul Taflan.

Proiect comandat de Ceauşescu
 

 Proiectul hidrocentralei de la Mândra a fost comandat de Nicolae Ceauşescu şi făcea parte dintr-un lanţ de peste 20 de hidrocentrale care urmau să fie construite pe râul Olt. Avantajele finalizării acestei investiţii sunt mai mult decât evidente: realizarea unei capacităţi de producere a energiei verzi cu o putere instalată de 27 MW, realizarea uneia dintre cele mai mari acumulări de apă dulce din România şi din Europa, asigurarea apei necesare pentru irigaţii în zona Făgăraş şi în Sudul Carpaţilor, atenuarea efectelor inundaţiilor în aval de barajul de la Mândra, dezvoltarea infrastructurii unei baze de agrement şi pentru sporturile nautice, asigurarea protejării biodiversităţii, ca urmare a suplimentării zonelor de rezervaţie de la Dumbrăviţa. Conform proiectului iniţial, coada lacului pleca de la Hoghiz şi urma să atingă şi localităţile Homorod – Ungra – Cuciulata – Comăna – Crihalma – Veneţia de Jos – Ticuşu Nou – Părău – Şercaia – Hălmeag – Mândra. Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului era de 338 de milioane de metri cubi. Conform gândirii de la acea vreme, investiţia avea trei scopuri. Primul era regularizarea râului Olt, care permitea reglarea de debite şi intervenţii pentru decolmatarea lacurilor din aval de Făgăraş. Astăzi există 24 de hidrocentrale – lacuri de acumulare pe Olt, până la Dunăre. Conform specialiştilor, decolmatarea unui lac de acumulare este atât de scumpă încât de multe ori este mai ieftin să construieşti un lac nou. Alte motive erau prevenirea de inundaţii din aval de barajul nou construit la Mândra, înainte de Făgăraş, precum şi producţia de energie electrică. În 2004, Guvernul de la acea vreme a decis redimensionarea proiectului, astfel încât capătul lacului să ajungă doar până la Comăna, nu până la Hoghiz, cum era prevăzut iniţial.  (Lucia BAKI)