Tradiţia spune că în Ţara Făgăraşului Cetele de feciori se constituie în ajunul Sf. Nicolae şi se desfac în seara de Sf. Ioan. La Rucăr s-a păstrat tradiţia şi Ceata de feciori a animat satul prin tradiţiile specifice pe tot parcursul sărbătorilor de iarnă. În seara de 15 ianuarie 2022, de Ziua Culturii Naţionale, la o săptămână după Sf. Ioan, cetaşii şi-au încheiat activitatea organizând obiceiul numit ,,bătut tufa”. A răsunat pentru ultima oară în această iarnă muzica de joc pe uliţele satului şi s-a organizat joc la fiecare răspântie de uliţe, iar de pe dealul numit ,,Coasta furcii” au fost aruncate roţi de foc până la baza lui. S-au auzit strigăturile feciorilor şi replicile fetelor. A fost semnul prin care feciorii au închis ceata, dar cu promisiunea de a se organiza în Ceată din nou la iarna viitoare.
Cetaşii din Rucăr
Ceata de feciori din satul Rucăr a colindat din casă-n casă, iar familiile au primit frumoasele lor colinde. A dat tonul primarul, Alexandru Bogdan, iar viceprimarul, casierul, paharnicul, crâşmarul, fochistul şi toţi ceilalţi cetaşi au început colinda. Colindele tradiţionale din satul Rucăr sunt ,,Cincea-n casă după masă” , colinda fetei ,,Samănă Florica floricele…” şi colinda băiatului ,,Gheorghe bun bărbat” . Apoi la fiecare praznic se face joc în vatra satului sau la căminul cultural. De Crăciun, de Anul Nou şi de Bobotează feciorii şi fetele îmbracă frumosul port popular specific satului şi joacă sub privirile curioase ale sătenilor. În noaptea dintre ani, cetaşii şi fetele merg la biserică, iar la ora 0.00 trag clopotele, după care încing jocul în ,,Gura părăului”, prima răspântie de uliţe de la biserică. Cetaşii de la Rucăr au fost:
- Bogdan Alexandru- primar,
- Epure Alexandru,
- Sorin Ioani,
- Logrea George,
- Costea Florin,
- Logrea Laurenţiu
Colindatul Cetei de feciori, pe lista UNESCO
În fiecare sat făgărăşean se organiza Ceata de feciori, iar pe toată perioada sărbătorilor de iarnă, aceasta prelua, într-un fel, conducerea comunităţii. Obiceiul vine din vechime explică etnograful Ioan Pumnea. Astfel, sărbătorile de iarnă aduc în actualitate ritualuri practicate de sute de ani în Ţara Făgăraşului. Colindele din Ţara Făgăraşului sunt pline de spiritualitate, de simboluri, de mesaje, de dorinţe şi năzuinţe ale oamenilor. Gazdele îşi recompensează colindătorii cu colaci, iar în ziua de azi cu bani. Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013. Închiderea cetelor sau spargerea lor se face de Sfântul Ion, pe 7 ianuarie.
Au cercetat activitatea Cetei de feciori
Sociologul Traian Herseni a fost impresionat de ceata de feciori şi descria acest obicei local în 1932, când a studiat satul Drăguş. Pofesorul Ioan Funariu, cunoscut culegător de folclor, descrie organizarea Cetei.
- ,,În Ţara Făgăraşului Ceata de feciori era compusă din aproximativ 7 până la 12 tineri care îşi alegeau o gazdă la care se adunau prima dată la 6 decembrie, de sărbătoarea Sf. Nicolae, când îşi împărţeau funcţiile. Conducătorul cetei este vătaful mare, în unele sate jude, vătaf, primar sau preşedinte, singurul care avea dreptul să ia decizii. Ceilalţi membri ai cetei erau: vătaful mic, crâşmarul, casierul, stegarul şi apoi restul cetaşilor. Steagul se confecţiona diferit în funcţie de sat, dar este nelipsit de la jocul din vatra satului, de la colindat şi, bineînţeles, de la gazdă. În vechime, cetaşii mergeau la colindat însoţiţi de muzicanţii satului, dar astăzi îşi angajează formaţii de muzică populară cărora le plătesc sume mari de bani” descria prof. Ioan Funariu. (Lucia BAKI)
