Botezul Domnului în Iordan. Boboteaza

,,În Iordan botezându-te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te, şi Duhul în chip de porumb a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, slavă Ţie“ (Troparul Praznicului)

În data de 5 ianuarie-Ajunul Bobotezei, de regulă preotul merge cu crucea prin sat sau oraş şi sfinţeşte casele oamenilor aducându-l pe Hristos în mijlocul căminului lor, aducând căldura şi candoarea Mântuitorului acolo unde este boală şi suferinţă. Praznicul se referă la Botezul lui Hristos în râul Iordan săvârşit de vărul său, Sfântul Ioan Botezătorul. ,,Acest eveniment a avut loc atunci când Hristos a ajuns la vârsta de treizeci de ani şi înainte de a începe lucrarea oficială a învăţăturii şi, mai târziu, a Patimilor sale pentru mântuirea neamului omenesc. Alegerea acestei vârste pentru începerea activităţii publice a lui Hristos în lume are legătură cu faptul că la treizeci de ani, alcătuirea biologică a organismului omenesc ajunge la împlinire. În plus, la această vîrstă, Hristos Se putea face mai uşor primit de către iudei“ (Arhimandrit Hierotheos Vlachos, Predici)

Bază scripturistică

Sărbătoarea Botezului Domnului îşi trage şi ea seva din izvorul scris al revelaţiei dumnezeieşti, care este Sfânta Scriptură. ,,În acest timp a venit Iisus din Galileia, la Iordan, către Ioan, ca să se boteze de la el. Ioan însă îl oprea, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine? Şi răspunzând Iisus a zis către el: Lasă acum, căci aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Iar după ce s-a botezat Iisus, îndată a ieşit din apă şi iată cerurile i s-au decshis şi a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorându-se ca un porumbel şi viind peste El. Şi iată glas din ceruri care a zis: Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care bine am voit“ (Matei 3, 13-17)

Botezul Domnului şi Schimbarea la faţă

,,Nu ştiu dacă voi v-aţi gândit-spunea Părintele Teofil Părăian ( N.R-un alt mare duhovnic al Ţării Făgăraşului alături de Părintele Arsenie Boca ) într-una din predicile sale-şi m-aş bucura să vă fi gândit, că este o legătură între Botezul Domnului nostru Iisus Hristos şi schimbarea la faţă a Domnului Hristos. Poate că nu este întâmplător, dar la fel de bine se poate să fie şi întâmplător-nu avem de unde să ştim-că Botezul Domnului se sărbătoreşte în ziua de 6 ianuarie, iar Schimbarea la Faţă se sărbătoreşte la 6 august. Avem deci două zile de 6: 6 ianuarie şi 6 august. S-ar putea să fie o legătură, s-ar putea să nu fie o legătură, dar în orice caz, între Botezul Domnului şi Schimbarea la Faţă este o legătură, în înţelesul că atât la Schimbarea la Faţă, cât şi la Botezul Domnului Iisus Hristos, Tatăl Ceresc a spus: <<Acesta este Fiul Meu iubit întru care am binevoit>>; în plus, la Schimbarea la Faţă a mai adăugat: <<Pe Acesta să-L ascultaţi>> La Schimbarea la Faţă, cuvintele acestea s-au auzit spuse dintr-un nor, un nor luminos care i-a învăluit pe ucenicii Petru, Iacob şi Ioan şi pe cei vechi-Moise şi Ilie, care erau de faţă. Toţi au căzut cu feţele la pământ şi au auzit cuvintele spuse de Tatăl: <<Acesta este Fiul Meu iubit în Care am binevoit; pe Acesta să-L ascultaţi>> Bineînţeles că unui om care citeşte Evanghelia, care stă în faţa cerurilor deschise din Sfînta Evanghelie citită, nu-i va fi străin cuvântul Maicii Domnului spus la nunta din Cana Galileii, către servitorii de la nuntă: <<Faceţi ceea ce vă spune El>> Deci, dacă facem o legătură între Botezul Domnului, cu cuvintele: <<Spăimântatu-s-au toate de mărirea ta, că tu, Fecioară neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut pe Cel peste ani, cel ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine>> Bineînţeles că toate acestea se întâmplă în existenţa noastră de oameni credincioşi, pe măsura cunoştinţei ce o aduce credinţa“

Botezul lui Iisus şi trecerea Mării Roşii

,,În tradiţia patristică, Botezul lui Hristos în râul Iordan este corelat cu trecerea minunată a Mării Roşii de către israeliteni. Aşa cum odinioară, prin harul făcător de minuni al Cuvântului neîntrupat ce a lucrat asupra lui Moise, egiptenii au fost înecaţi iar evreii au fost eliberaţi, la fel şi acum, prin puterea Cuvântului întrupat, omul stricat şi decăzut este replămădit, iar demonii sunt striviţi, adică îşi pierd puterea. …Prin întruparea lui Hristos, ca şi prin toate celelalte etape ale sfintei iconomii, între care se află, fireşte, şi Botezul în râul Iordan, neamul omenesc a fost remodelat. Căderea şi stricarea firii noastre au fost urmate de replămădirea şi de renaşterea omului. Această renaştere a avut multă putere, pentru că în urma păcatului firea omenească nu s-a nimicit în totalitate, dar şi pentru că replămăditorul omului a fost însuşi Creatorul său. Este absolut imposibil ca apa şi focul să existe împreună, pentru că focul nu se poate aprinde şi nici nu poate să ardă într-un loc umed, iar apa stinge focul. În râul Iordan, ele au putut să coexiste, pentru că focul era nezidit, în vreme ce apa era zidită. De aceea, focul nu a fost afectat de apă. Dimpotrivă, apa zidită s-a sfinţit prin focul Dumnezeirii“ (Arhim. Hierotheos Vlachos)

Sfinţirea firii

Iisus s-a cufundat în Iordan să sfinţească firea cea zidită, stihiile, natura în ansamblul ei iar ierurgiile pe care preoţii le fac cu puterea sa sunt manifestări ale puterii lui Hristos în binecuvîntarea roadelor omului şi a mediului înconjurător în care acestea rodesc. Iisus a mai vrut şi să arate cu adevărat cine este, ca şi pe Muntele Tabor când a fost învăluit de lumina cea nevăzută a dumnezeirii, orbitoare pentru ochii limitaţi ai omului de rând. Căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide, cereţi şi vi se va da! Acesta este secretul armoniei dintre Dumnezeu, om şi natură.

Şi noi trebuie să ne sfinţim

Iisus este cel aşteptat de marii înţelepţi ai tuturor popoarelor iar din El înţelepciunea izvorăşte ca dintr-un izvor nesecat şi nemărginit. Şi noi trebuie să ne sfinţim şi să ne curăţim prin puterea Sa. Trebuie doar să-L lăsăm să producă această transformare în interiorul nostru. ,,Iată, Eu stau la uşă şi bat!“ Să-i deschidem poarta inimilor noastre Fiului lui Dumnezeu care şi-a coborât strălucirea în mocirla noastră, pentru ca noi să căpătăm strălucire.

Iordanul

Este locul în care s-a petrecut evenimentul istoric al Botezului Domnului precum şi alte evenimente din Istoria Mântuirii. ,,Depresiunea Iordanului este unică în geografia fizică. Ea s-a format ca rezultat al unei fisuri tectonice şi este cea mai joasă depresiune de pe pământ. Afluenţii Iordanului, alimentaţi de izvoare, se adună în Lacul Huleh, la 70 m, deasupra nivelului mării. La 10 km  Sud de Lacul Tiberiadei râul este deja la 200 m sub nivelul Mediteranei, iar până la capătul de N al Mării Moarte a mai coborît alţi 177 m şi râul se află la 393 m sub nivelul mării. Numele <<Iordan>> ( ebr. yarden ) îi e ste dat pe bună dreptate şi înseamnă <<coborâtorul>>. Acest râu este cel mai mare curs de apă permanent din Palestina şi lungimea sa pe cei 120 km de la lacul Huleh la Marea Moartă este dublată de meandrele sale. Nici un alt râu nu are mai multe referinţe biblice şi nu are o importanţă mai mare“ (Dicţionar Biblic) În momentul în care are loc Sfinţirea cea Mare a apei la râul Iordan făcută de către preoţii ortodocşi, acesta îşi schimbă cursul. Acest lucru se întâmplă o dată pe an. Nimic nu este întâmplător pe lumea aceasta! (Ştefan Botoran)