Subvenţiile pentru păduri, miză pentru avocaţi. Composesorate din Ţara Făgăraşului, victime ale unei scheme ,,alternative”

Proprietarii de păduri au ajuns din nou să primească firimituri din compensaţiile pe care le acordă statul român pentru masa lemnoasă pe care nu o recoltează în baza amenajamentelor silvice. Ei se consideră victime ale  unor case de avocatură care le promit recuperarea subvenţiilor de la statul român în schimbul unor sume de bani deloc de neglijat, fără să facă însă nimic. Pe lângă aşa zisele comisioane de succes care ating şi 60% din valoarea compensaţilor, pretind şi o taxă fixă de cel puţin 10.000 lei.  Au girat această schemă de compensare ,,alternativă” toate guvernele care s-au perindat la conducerea ţării din 2006 până azi. Astfel de situaţii s-au înregistrat şi în Ţara Făgăraşului.

Avocaţi care îşi sfidează clienţii

Trei composesorate, care au pădurile amplasate în Munţii Făgăraşului şi se încadrează în promisiunile guvernului de a compensa contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor  de protecţie stabilite prin amenajamente silvice şi datorită gestionării durabile a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000, au fost încântate de oferta unei case de avocatură din Buzău (Cabinet Zăgrean Gabriel). ,,Avocata Costin Adela Cătălina din Cluj, din cadrul casei de avocatură din Buzău, a încheiat cu noi contractele în mai 2021 promiţând că va rezolva problema compensaţiilor neplătite de statul român, prin intermediul Gărzii Forestiere. Subvenţiile restante le-am încasat pentru anii   2019 şi 2020, dar am cerut sentinţa în baza căreia să putem onora contractele semnate. N-am primit nimic, nici nu răspunde la telefon. Ne cere însă taxele. Cum să plătim? Mai mult, noi am semnat contractul cu câteva zile înainte de a primi tranşa aferentă anului 2019 care era restantă. În câteva zile nu se poate obţine o sentinţă” au spus preşedinţii composesoratelor din Ţara Făgăraşului implicate în această relaţie contractuală.

Bani nejustificaţi

Composesoratul Bărbăteşti din Ucea de Sus are în proprietate 140 hectare de pădure pe Valea Ucea din Munţii Făgăraşului. Sunt 235 de membri în această asociere, 70 din Ucea de Sus şi 165 din Ucea de Jos. ,,Până am semnat contractul avocata a venit la noi, ne-a tot căutat. L-am semnat gândindu-ne că subvenţiile nu au fost plătite de 3 ani şi poate astfel vom recupera banii. Am fost de bună credinţă. Acum am primit  pe whatsApp o poză a unor înscrisuri de mână cu sumele pe care composesoratul le-ar datora avocatei. Nici o sentinţă, nici o explicaţie, dar nici nu răspunde la telefon. Sunt sume mari de bani” a spus Oană Ioan de la composesoratul ,,Bărbăteşti. Şi composesoratul ,,Foştii grăniceri” din Pojorta a încheiat contract cu aceeaşi casă de avocatură.  Marcel Drugă de la composesoratul ,,Foştii grăniceri”  spune că nu va plăti sumele cerute de avocata din Cluj fără să primească justificarea serviciilor prestate.  Redacţia Monitorul de Făgăraş a încercat să ia legătura telefonic cu avocata invocată de preşedinţii de composesorate din Ţara Făgăraşului,  dar aceasta nu răspunde la telefon.

Proces câştigat de composesorate în faţa statului român

Composesoratele aşteaptă de la statul român  plata ajutoarelor de stat şi pentru perioada 2010-2013. Asociaía  composesorală Jina susţinută de Nostra Silva a chemat în instanţă statul român, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în Dosarul nr.214/57/2017, a dat câştig de cauză jinenilor. Dar de cel puţin 2 luni se aşteaptă aplicarea Deciziei emise de instanţă. Este vorba despre Hotărârea adoptată de Guvernul României pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat pentru  compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor  de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000,  pentru perioada 2010 – 2013.   Conform art 3, ajutorul de stat se acordă proprietarilor de pădure pentru perioada 2010 – 2014 şi se încadrează în limitele minime de 40 Euro/ha/an şi maxime de 200 Euro/ha/an, calculate în lei la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României din data de 15 februarie 2014.  Valoarea totală maximă aferentă schemei pentru perioada 2010 – 2013  este de 480 milioane lei și se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat cu această destinație Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

 Guvernul din România a minţit

Conform Codului silvic, art. 97 alin. (1) lit b)  statul român aloca anual de la buget, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, sume de bani pentru plata acestor compensaţii, dar impunea restrictii proprietarilor de paduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente  ale parcurilor nationale, naturale,   si ale siturilor Natura 2000 ori prin alte norme.  Aceste compensaţii nu au mai fost plătite prin proceduri administrative începând cu anul 2010. Singurele plăţi efectuate au fost prin executarea silită a Ministerului Mediului, în urma unor proceduri judiciare finalizate prin hotărâri irevocabile, însă practica instanţelor nu a fost unitară. În acest context a apărut o reţea de avocaţi care a reprezentat proprietarii în instanţă, pentru comisioane de succes care ajungeau şi la 60% din sumele recuperate.  Prin Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 au fost aprobate Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale. Până la data de 31 decembrie 2009 nu s-a pus problema conformării măsurilor de ajutor de stat aflate în discuţie cu legislaţia europeană, întrucât ajutoarele acordate înainte de data aderării au fost calificate ca “ajutoare existente”, şi puteau să fie acordate “până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării”. Prin Decizia nr. 5.166 din 19 iulie 2012 Comisia Europeană a avizat favorabil schema de ajutor de stat prezentată într-un proiect de hotărâre al Guvernului României, apreciind că ajutoarele prevăzute în cadrul acesteia sunt compatibile cu piaţa internă. Însă, până în prezent procedura internă necesară acordării ajutoarelor de stat vizate de Decizia Comisiei Europene nu a fost finalizată.  Fiind epuizat exerciţiul financiar 2007-2013, Guvernul României ar fi trebuit, la începutul anului 2014, să reia procedurile de notificare către Comisia Europeană. Notificarea Comisiei Europene de către Guvernul României s-a făcut abia la 2 august 2016, adică la 2 ani şi 6 luni de la data la care ar fi trebuit să fie demarată această procedură, conform Nostra Silva. Prin Decizia nr. 36 din 25 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  a stabilit că pentru acordarea compensaţiilor prevăzute de  Codul silvic, după data de 1 ianuarie 2010 trebuie să existe decizia favorabilă a Comisiei Europene privind ajutorul de stat; şi să fie adoptate normele metodologice ulterioare. Decizia nr. 8769 din 3 ianuarie 2017 a Comisiei Europene   relevă următoarele aspecte:

•   Decizia este valabilă de la data aprobării de către Comisiei (3 ianuarie 2017) până la 31 decembrie 2020;
• Bugetul total aprobat este de aproximatv 63.186.122 Euro, respectiv de aproximativ 15.796.530 Euro/an (2017, 2018, 2019, 2020), în condiţiile în care decizia 5166 din 19.07.2012 aproba un buget de aproximativ 60.000.000 Euro pentru un an şi şi 5 luni.
• Ajutoarele se acordă deţinătorilor privaţi de păduri şi asociaţiilor acestora, adică doat  IMM-urile, numărul beneficiarilor fiind de peste 1000.

 Proprietarii de păduri, transformaţi de guvern în  ,,deţinători” de păduri

,,Guvernul României a prezentat Comisiei Europene un proiect de hotărâre de guvern dezastruos, în care proprietarii de păduri prevăzuţi de Codul Silvic devin “deţinători de păduri”, o noţiune mai largă decât conceptul de proprietar. În decizia din 2012 a Comisiei Europene beneficiarii erau identificaţi fără a lăsa loc de interpretare: proprietari de păduri, persoane fizice şi juridice. Prin acest criteriu sunt excluse  unităţile administrativ teritoriale. Trebuie precizat că potrivit art. 8 din Decizia nr. 5166 din 19.07.2012, Comisia Europeană aprobase ca beneficiari şi “unități administrative/teritoriale care dețin în proprietate publică sau privată suprafețe forestiere”. Prin acest criteriu, al IMM-urilor, sunt excluse  persoanele fizice proprietare de păduri.   De  asemenea, sunt excluse  comunităţile istorice de proprietari, formele asociative. Este discutabil dacă obştile de moşneni, composesoratele şi celelalte forme asociative pot să fie încadrate la categoria “IMM”. Chiar dacă ar fi asimilate printr-un act normativ special categoriei IMM, multe forme asociative nu s-ar încadra în criteriile cumulative referitoare la numărul de salariaţi şi valoarea activelor. În Decizia nr. 5166 din 19.07.2012,  Comisia Europeană nu a condiţionat plata numai la categoria IMM.  Decizia 8769 din 3 ianuarie 2017 este emisă în baza proiectului de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, astfel cum a fost gestionat de Guvernul Cioloş. Mai mult schema notificată nu face parte din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală deşi la art. 46 din Regulamentul nr. 1698/2005 al Consiliului, erau posibile plăţi pentru funcţiile de protecţie ale pădurilor prin PNDR, iar potrivit anexei la Regulament, cuantumul acestora era între 40 şi 200 Euro pe hectar. Concluzionând, Decizia 8769 din 3 ianuarie 2017 a Comisiei  Europene este un eşec al Guvernului României. Autorităţile române nu au fost în stare să ofere informaţii corecte şi complete Comisiei Europene. Neplata funcţiilor de protecţie către proprietarii de păduri în perioada 2010-2017 reprezintă un fiasco  pentru toate Guvernele care au fost în funcţie în această perioadă.  Se impune iniţierea urgentă de către Ministerul Apelor şi Pădurilor a unei noi notificări a Comisiei Europene, în urma căreia să fie aduse rectificările necesare pentru aplicarea acestei decizii fără discrimarea proprietarilor de păduri şi în conformitate cu prevederile foarte clare ale Codului Silvic. Până atunci, funcţiile de protecţie ale pădurilor rămân o fata morga a codului silvic şi un drept al proprietarilor de păduri ce poate face obiectul unei acţiuni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului,   în condiţiile art. 44 şi art. 136 alin. (5) din Constituţia României şi a art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Acest demers va fi iniţiat de NOSTRA SILVA pentru toţi proprietarii de păduri din România” explică av. Bogdan Tudoran, preşedintele Nostra Silva. (Lucia BAKI)