- Simpozionul ,,Circuitul cultural-isoric din Ţara Făgăralului-Cetatea de la Breaza”, organizat de ADI-Ţara Făgăraşului în cadrul proiectului ,,Pe urmele lui Negru Vodă- Cetatea Breaza”
În cadrul proiectului ,,Pe urmele lui Negru Vodă- Cetatea Breaza”, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi promovarea Trismului Ţara Făgăraşului a organizat duminică, 24 octombrie a.c., simpozionul cu tema ,,Circuitul cultural-isoric din Ţara Făgăralului-Cetatea de la Breaza”. Cu acest prilej a fost prezentată broşura culturală editată de asociaţie, care cuprinde un scurt istoric al Ţării Făgăraşului, Cetatea de la Breaza şi câteva obiective istorice din zona Făgăraşului înscrise în Lista Monmentelor Istorice. ,,A doua parte a evenimentului a cuprins o componentă gastronomică, arătând influenţa bucătăriei medievale în gastronomia locală contemporană, plecând de la cartea de bucate a principesei Anna Bornemisza scrisă în 1680 şi care a fost concepută în Cetatea Făgăraş” a explicat Florin Ioani, preşedintele asociaţiei. Au fost preparate 10 din cele 1600 de reţete din cartea principesei. Evenimentul s-a încheiat cu un ceremonial prezentat de Garda Cetăţii Făgăraş. ,,Scopul principal al acestui proiect constă în facilitarea cunoaşterii trecutului pentru generaţiile prezente şi viitoare, dar şi atragerea unui număr mai mare de turişti pasionaţi de descoperirea de noi obiective turistice şi culturale din Ţara Făgăraşului” a completat preşedintele asociaţiei, Florin Ioani. Proiectul ,,Pe urmele lui Negru Vodă-Cetatea Breaza” este cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi promovarea Trismului Ţara Făgăraşului.
Broşură de promovare
,,Țara Făgărașului a avut, în perioada medievală, trei fortificații importante – Făgăraș, Breaza și Comăna de Sus. Însă, în hotarele mai multor sate făgărășene a fost înregistrat toponimul „cetate”, cercetările arheologice urmând să confirme sau să infirme existența și a altor asemenea cetăți sau fortificații”. Broşura editată de ADI Ţara Făgăraşului prezintă princialele obiective culturale şi istorice din zona Făgăraşului printre care: Cetatea Breaza, Cetatea Făgăraşului, Comăna de Sus, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Bisericile evanghelice din Cincu, Cincşor, Şoarş, Hălmeag, Bisericile rupestre ale mănăstirii de la Şinca Veche, dar şi un istoric al Ţării Făgăraşului.
Cetatea Breaza, fortificaţie medievală
Cetatea Breaza a atras atenția cercetătorilor la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea când au fost publicate planuri și descrieri exacte ale cetății, fiind avansată şi o posibilă datare, începutul secolului al XIII-lea. Cetatea de la Breaza a intrat în tabloul fortificațiilor medievale cu o aură de legendă, tradiția locală calificând-o drept „Cetatea lui Negru Vodă”. Cetatea se află la o distanță de 5 km de satul Breaza, în punctul numit „Cetate” sau „Turn”, pe un platou îngust și alungit. Fortificația are o structură simetrică, cu două șanțuri prevăzute cu val, de o parte și alta a laturilor înguste, care protejează o incintă de zid întărită în cele două capete înguste cu câte un turn cilindric. Săpăturile arheologice, efectuate în deceniul șapte al secolului trecut, au scos la iveală faptul că cetatea medievală s-a ridicat pe un sit arheologic din epoca dacică (perioada Laténe). Lângă această cetate dacică, în locul numit ,,Capul turnului”, au fost descoperite urme ale unei alte așezări dacice. Aici, au fost descoperiți, în 1967, zece denari republicani romani ( anii 129 î.Hr. și 38 î.Hr.), descoperirea lor completând izvoarele cu privire la orizontul dacic atestat sub nivelul medieval al cetății de la Breaza. La aceștia s-au mai adăugat încă 122 de denari, recuperați din aceeași zonă câțiva ani mai târziu, care se datează între anii 155/120-8/6 î.Hr. Astăzi se mai păstrează din vechea cetate, la extremitatea de nord, o parte din turnul cilindric care avea înălțimea de 2 metri, grosimea de 2,20 metri, diametrul interior fiind de 2,50 metri. Cel de-al doilea turn era rotund la interior și hexagonal la exterior. Cetatea Breaza este considerată de unii specialiști ca fortificație voievodală românească, iar de existența ei este legat numele lui Negru Vodă, nici o altă cetate sud-transilvăneană nefiind atribuită acestuia. Legenda descălecatului are un sâmbure de adevăr. Legat de acest moment ar putea fi și motivul „descălecatului” voievodului românilor din Țara Făgărașului la sud de Carpați, care împreună cu „românii și alte neamuri” au dat un impuls procesului de întemeiere a Țării Românești. În jurul lui Negru Vodă s-au iscat serioase controverse în rândul istoricilor români și a specialiștilor din alte domenii, polemici care nici astăzi nu și-au găsit rezolvarea, unii atribuindu-i doar aureola de personaj legendar, iar alții de personalitate istorică cu valoare de simbol. Doar în ultimele decenii „ipoteticului” Negru Vodă sau Radu Negru din Țara Făgărașului istoricii tind să-i atribuie tot mai mult rolul principal în procesul de unificare politică și teritorială a formațiunilor de la sud de Carpați, trecerea sa dincolo de munți realizându-se pe cale pașnică și în conviețuire cu elitele locale. Se spune Negru Vodă, împreună cu „ceata” sa s-ar fi rugat în locul numit ,,La Rugă” înaintea plecării pentru reușita trecerii peste munți. Acțiunea îi reușește, ajungând la Câmpulung, unde descalecă în primă instanță. Aici, la Câmpulung, „descălecătorul” făgărășean își va instala reședința voievodală și va ctitori o „biserică mare și frumoasă și înaltă”, atestată de altfel arheologic.
