Preşedintele Iohannis şi-a amintit de ,,România Educată”

•   După 6 ani s-a scos de la sertar proiectul despre Educaţie, dar nu aduce  schimbările majore promise şi aşteptate de elevi, dascăli şi părinţi

După  ani de „vacanță”, Klaus Iohannis şi-a adus aminte de promisiunea cu România educată. După șase ani, a inițiat dezbateri la Cotroceni. Peste trei ani, va iniția și dezbaterile privitoare la Proiectul de țară.  A ieşit cu un discurs plat în care n-a adus prea multe noutăţi în acest domeniu.  Patru miliarde de euro alocați pentru mii de școli noi și școli reparate, pentru laboratoare la care se adaugă câteva modificări de structură a programei. Dar nu fundamentale.  Atât a anunţat  fostul profesor suplinitor de fizică de la Agnita, trecut de definitivat cu o modestă notă de 7 și numit apoi inspector șef adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului Sibiu. Și, din inspector șef adjunct, promovat politic  inspector șef, iar de aici a sărit direct în politică, primar şi apoi preşedinte.

 Proiect presărat cu promisiuni

Proiectul „România Educată”, care promite o mică revoluţie în sistemul de educaţie, va fi aprobat săptămâna viitoare în Guvern prin memorandum, după ultimele consultări ale preşedintelui Klaus Iohannis cu societatea civilă şi decidenţii politici.  Proiectul lansat în 2016 aduce un set de obiective şi de ţinte pentru educaţie, până în 2030. Principala modificare adusă sistemului de educaţie vizează învăţământul liceal, unde vor exista trei rute – teoretic, profesional şi vocaţional – cu aceeaşi durată (4 ani), absolvenţii lor putând intra direct în examenul de bacalaureat, iar transferul/tranziţiile posibile între acestea se pot realiza anual, în baza unui examen. La nivelul liceelor profesionale, autorităţile doresc o colaborare cu mediul privat, pentru o mai bună incluziunie pe piaţa muncii a elevilor care termină un liceu profesional sau tehnologic. „Vrem să împingem copiii cât mai mult spre ruta educaţională sau vocaţională care să îi ducă spre o carieră”, a declarat consilierul prezidenţial Ligia Deca.

Deşi există examenele, proiectul le numeşte ,,noutăţi”

Un alt element de ,,noutate” este posibilitatea liceelor de a organiza examene de admitere. Acestea ar urma să fie organizate înainte de examenul naţional, iar locurile neocupate în urma testărilor vor fi ocupate prin repartizarea elevilor în ordinea mediilor de la Evaluarea Naţională. O întrebare la care încă autorităţile nu au un răspuns este dacă nota la Evaluarea Naţională va mai conta, în cazul în care elevul a luat deja examenul de admitere la liceu. De asemenea, nu este clar dacă mediile din gimnaziu vor fi luate în calcul pentru admiterea la liceul.

BAC, pe modelul testelor PISA 

Bacalaureatul „evaluează competenţe şi urmăreşte un profil naţional pe care toţi absolvenţii de liceu trebuie să îl deţină, indiferent de rută. Accentul se pune pe competenţe reale. În urma promovării acestuia, tinerii vor putea accesa programe de studii universitare”, se arată în document. Examenul de Bacalaureat va fi format din testări transdisciplinare şi ar putea fi asemănător testelor PISA. Acesta va putea fi susţinut şi de elevii de la şcolile profesionale sau liceele tehnologice.   În plus, în clasele I-IV evaluarea la clasă se va face prin calificative, iar evaluarile anuale vor fi axate pe competenţe cheie şi vor include şi un raport din partea consilierului şcolar.    La clasele V-VIII evaluarea curentă la clasă se va face prin note, iar tezele de final de an vor fi cu subiect unic, la care se adaugă şi raportul din partea consilierului şcolar.    Consilierul prezidenţial Ligia Deca a precizat că aceste modificări nu vor avea loc brusc, termenele pentru implementarea propunerilor urmând a fi stabilite de decidenţii politici.   În ceea ce priveşte organizarea sistemului de educaţie, pachetul de reforme prevede spargerea actualelor inspectorate judeţene şi împărţirea atribuţiilor lor între Centrele Judeţene pentru Învăţământ Preuniversitar şi Centrele Judeţene pentru Formare Continuă, Asistenţă şi Resurse Educaţionale

 După şase ani

După şase ani de mandat, preşedintele şi specialiştii lui  au scos proiectul ,,România Educată”, care însă este aspru criticat.  ,,Marea modificare: un banal drept al elevului de a schimba liceul în baza unor examene de diferență. Asta când problema se putea rezolva cu aprobarea inspectoratului sau printr-un simplu ordin de ministru sau printr-o ordonanță de guvern” se întreabă unii citici. Proiectul preşedintelui nu rezolvă  însă marile probleme ale sistemului de învăţământ din România.

•  Cum va schimba România educată condiția profesorilor din țara noastră?
•  Cum va fi recuperată criza de încredere și de prestigiu în învățămîntul românesc?
•  Cum  se va ridica calitatea învățământului în mediul rural?
•  Cum vom ajunge la universități care să conteze în ierarhia mondială?
•   Cum vom stopa producția de diplome false și doctorate contrafăcute din zona Internelor și a SRI?
•   Cum vom scăpa sistemul de dascăli suplinitori nepregătiţi?
•  Cum se va da stabilitate sistemului?
•  Cum şi când vom avea manuale bine structurate şi corecte?

Deşi proiectul preşedintelui  este tot o formă de maculatură, „Coaliția de guvernare și-a exprimat susținerea pentru proiect și chiar săptămâna viitoare Guvernul României își va asuma, prin memorandum, țintele și obiectivele «României educate”. Educate», urmând să stabilească un plan clar de acțiune, cu responsabili și termene, pentru implementare”.

Ce a spus Iohannis în discurs

,,  Educația trebuie să fie baza noastră comună de construcție și să nu mai aibă culoare politică. Românii așteaptă consens pe astfel de teme esențiale pentru viitorul țării noastre și, din păcate, ceea ce am văzut de prea mulți ani au fost lupte politice sterile, care au afectat inclusiv educația. Nu mai putem continua așa, dacă vrem ca România să avanseze și să se dezvolte. Așadar, în cel mai scurt timp, se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care să permită implementarea proiectului. Parlamentul trebuie să fie un pilon central al procesului de reformă a sistemului de educație și, prin această asumare, poate reda încrederea românilor în aleșii săi. Cu siguranță, procesul de elaborare a acestei viziuni a durat mult tocmai pentru că mi-am dorit ca în „România Educată” să se regăsească vocile tuturor celor care au propuneri relevante de politică publică. Nu e un secret pentru nimeni că, în anumite perioade de guvernare, educația nu s-a aflat pe agenda politică, ceea ce a ținut în loc „România Educată”. Am avut apoi ani electorali intenși, a urmat pandemia, cu greutățile, dar și cu lecțiile ei valoroase. Acum avem, în sfârșit, șansa unei discuții constructive, urmate de asumarea transpartinică și de un proces consecvent și stabil de implementare. Am apreciat, totodată, și larga participare a societății civile la consultările de astăzi, majoritatea contribuind, de-a lungul timpului, la Raportul „România Educată”.  În concluzie, consultările din aceste zile îmi dau încredere să spun că există fereastra de oportunitate necesară pentru un demers politic și social de durată în educație. Este momentul să trecem la implementarea Proiectului „România Educată” și să dăm întâietate investițiilor în sistemul de educație. De aceea, am insistat să fie asigurată finanțarea necesară   inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer, de exemplu, la reducerea abandonului școlar prin sprijinirea a peste 2.500 de unități de învățământ preuniversitar, dotarea a 10.000 de laboratoare și cabinete școlare, mobilarea a 75.000 de săli de clasă, construirea a 140 de creșe și servicii complementare de educație timpurie, realizarea a 10 centre de învățământ dual, dezvoltarea unei rețele de școli verzi și formarea a 100.000 de cadre didactice pentru predarea on-line. Astfel, Proiectul „România Educată” are un sprijin financiar important, istoric aș spune, în valoare de 3,6 miliarde de euro. Suplimentar, prin alte fonduri europene, vom finanța cu 400 de milioane de euro renovarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, pentru garantarea siguranței și a securității copiilor și dascălilor în școli.  Menținem clasa pregătitoare și gimnaziul de la clasa a V-a la clasa a VIII-a.   Pentru restul școlilor, vom susține noi forme de sprijin și alocarea de resurse dedicate creșterii calității actului educațional. Ne dorim o mai mare flexibilitate și o centrare a educației pe fiecare elev. Asta înseamnă inclusiv valorizarea acelor elemente de profil care individualizează și nu uniformizează. De aceea, deși Evaluarea Națională rămâne principalul instrument de certificare a competențelor la finalizarea gimnaziului și de repartizare în ciclul următor. Indiferent de rută – teoretică, vocațională sau profesională, să poată organiza, respectiv să susțină un examen suplimentar de admitere.  Am propus o nouă structură a învățământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocațional și profesional – care vor conferi absolvenților, după patru ani de studiu, acces la examenul de bacalaureat. Eliminăm birocrația și, dacă un elev este, de exemplu, la un liceu profesional, își dă seama că nu se regăsește acolo și vrea să facă trecerea la unul teoretic sau vocațional, va putea să se transfere, în urma unor testări specifice, la liceul dorit. Noul bacalaureat,  un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general.  Pe lângă aceste câteva elemente-cheie ale viziunii „România Educată”, proiectul include și o serie de ținte concrete, printre care scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%, reducerea ratei de analfabetism funcțional, la orizontul 2030, sau creșterea competențelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât și al elevilor”. (M.F.)