Centrul pentru depozitarea deşeurilor colectate din Ţara Făgăraşului s-a stabilit la Cabor
-
Patru judeţe din România nu au un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor, unul fiind Braşovul
-
Deşi a deţinut preşedinţia ISO Mediu timp de 5 ani, primarul de la Făgăraş n-a făcut nimic pentru proiectul SMID
-
România, în a doua etapă a procedurii de infringement
Comisia Europeană a îndemnat România şi alte 12 state membre miercuri, 9 iunie 2021, să îşi alinieze legislaţiile naţionale la modificările incluse în Directiva 2018/850 privind depozitele de deşeuri, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.Directiva 2018/850 privind depozitele de deşeuri introduce restricţii privind depozitarea tuturor deşeurilor care pot fi reciclate sau valorificate energetic începând cu 2030. Ea urmăreşte, de asemenea, să limiteze proporţia deşeurilor municipale trimise la depozitele de deşeuri la 10% până în 2035 şi introduce norme privind calcularea modului în care sunt atinse obiectivele privind deşeurile municipale. Totodată, directiva impune ţărilor din UE să instituie un sistem eficace de control al calităţii şi de trasabilitate a deşeurilor municipale depozitate. Pactul verde european subliniază importanţa obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere la 17 state membre printre care şi România, iar acum a decis să le trimită avize motivate.
Trimiterea unui aviz motivat reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement. În urma avizelor motivate trimise statele membre în cauză au la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor expuse de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Judeţul Braşov nu are un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID)
În România sunt patru judeţe care nu au un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor, respectiv Braşov, Galaţi, Buzău şi Ilfov. În cazul judeţului Braşov, SMID se află la sadiu de proiect, iar cererea de finanţare de 100 milioane de euro va fi trimisă anul viitor. Asta în condiţiile în care funcţionează la nivel judeţean Asociaţia ISO Mediu cu acest scop, preşedintele acesteia fiind în ultimii 5 ani chiar primarul Făgăraşului. Unul dintre motivele pentru care SMID este la stadiu de proiect se referă la stabilirea locaţiilor pentru amplasarea depozitelor de deşeuri. Centrul principal de management integrat al deşeurilor este în discuţii pentru a fi amplasat în localitatea Prejmer sau la Săcele, în ambele unităţi administrativ-teritoriale existând terenuri identificate pentru construcţie. Un centru de management integrat al deşeurilor care va deservi Ţara Făgăraşului a fost propus la Făgăraş, iar un altul la Rupea care să deservească comunele din zona Rupea.
Orgolii şi interese la Făgăraş
În cazul centrului de la Făgăraş, Primăria Făgăraş nu a pus la dispoziţie terenul, mai mult a revocat HCL-urile prin care CJ Braşov avea în administrare, din anul 2013, 25.000 de metri pătrați de teren, pentru amenajarea unei stații de sortare. Aşa cum spune Zoltan Szenner propunerea primarului de a folosi un teren pe plaforma fostului combinat chimic este îndoielnică şi de rea credinţă întrucât terenul este contaminat, justificându-şi afirmaţia prin adresa parafată de APM Braşov. În plus terenul propus de Primăria Făgăraş nu este în proprietatea municipiului. ,,Cu siguranţă sunt interese şi orgolii să nu amplasăm centrul SMID pe terenul pe care îl avea CJ Braşov în administrare” a spus Szenner Zoltan. Vicepreşedintele CJ Braşov a anunţat însă că a fost luat în calcul un alt amplasament, în comuna Beclean. ,,Cu 10 ani în urmă s-a luat în discuţie construirea unui depozit de deşeuri în extravilanul satului Calbor, dar nu s-a realizat. Era afectată o suprafaţă de 32 ha. CJ Braşov ştia de acest teren şi a solicitat primăriei o suprafaţă de 4,5 ha. Este amplasată această suprafaţă de teren în locul numit ,,Părăul Cătuşii” a declarat Claudiu Motrescu, primarul comunei Beclean. Szenner Zoltan a menţionat că dacă nu se realizează acum aceste centre nu va fi o problemă foarte mare, pentru că ele vor putea fi amenajate şi în viitor, însă pe cheltuiala autorităţilor locale.
Fără SMID, cetăţenii vor plăti o taxă de salubritate de 4-5 ori mai mare
Fiecare cetăţean ar putea plăti dacă nu se implementează SMID Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan, a avertizat că în cazul în care nu se va realiza Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor, cetăţenii ar putea plăti facturi mai mari. „Dacă nu va exista Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor, va creşte cantitatea de deşeuri, costurile de operare vor fi mai mari. În anul 2019, pentru neatingerea ţintelor de deviere a deşeurilor de la depozitare, primăriile din judeţul Braşov au plătit suma totală de 2,2 milioane de lei. Acum, sunt doar două localităţi din judeţ care reuşesc să îşi atingă aceste ţinte. În viitor, ţintele de deviere vor fi mai mari, iar dacă nu vor fi atinse, costurile vor creşte, inclusiv pentru cetăţeni”, a declarat Szenner Zoltan.
„Acum, dacă cele 2,2 milioane de lei ar fi plătite de cetăţeni, ar rezulta o creştere a facturii cu 4 sau 5 lei de persoană. În acest moment, sumele pentru neatingerea ţintelor de la depozitare sunt plătite de primării”, a spus şi Şerban Todorică, vicepreşedintele CJ Braşov.
Amenzi de 400.000 de lei de la Mediu pentru haosul din serviciile de salubritate din Făgăraş
Că Făgăraşul are mari probleme în privinţa deşeurilor colectate de la abonaţi este o realitate. În ultimii 2 ani, Salco Serv SA, firma Municipiului care se ocupă de serviciile de salubritate, a fost sancţionată de Garda de Mediu cu 400.000 de lei. Ultima amendă în valoare de 100.000 de lei a fost aplicată după controlul inopinat al comisarilor de Mediu de la sfârşitul lunii mai când au descoperit un adevărat depozit clandestin de deşeuri pe platforma chimică, pe terenul administrat de Primăria Făgăraş. Aşa cum susţine directorul Salco Serv SA, amenda va fi plătită, ca de obicei, de societate. ,,Avem sau nu avem bani, trebuie să o plătim” a spus Ionuţ Ciora, directorul dela Salco. Reamintim că făgărăşenii plătesc o taxă de salubritate de 16 lei/persoană/lună la propunerea primarului şi în urma votului unei majorităţi din Legislativ formate în jurul acestuia. Taxa de salubritate este colectată de primărie, o decizie a aceluiaşi edil. (Lucia BAKI)
