Grupurile anticomuniste au acţionat pe toatã întinderea Munţilor Fãgãraş, de la Olt pânã la Zãrneşti, în Munţii Perşani şi în pãdurile şi satele apropiate pânã în zona Rupea, Sighişoara, Agnita şi Hârtibaciu. Dar în acest perimetru au existat şi informatori, care au ajutat Securitatea şi au trimis la moarte tineri nevinovaţi, iar pe sprijinitorii lor în lagăre şi închisori. ,,Declar că niciodată nu voi fi în stare să-i vând pe Metea şi pe Gavrilă, care-mi sunt dragi, ca şi copiii mei” declara la Securitate preoteasa Valeria Raita din Săscori. Şi pe Victoria Nicapopii din Lisa a încercat Securitatea să o transforme în informator şi chiar i-a dat bani pentru un astfel de serviciu. Numai că Victoria a luat banii, i-a pus în traistă şi s-a dus direct în munţi pentru a-i întâlni pe luptători. ,,Mi-au dat bani să vă dau pe mâna lor, dar eu i-am luat, nici nu m-am uitat la ei şi i-am adus la voi să-i folosiţi” le-a spus Victoria Nicapopii din Lisa partizanilor. Am stat de vorbă cu fiul Victoriei Nicapopii, Nicolae Hariton, ajuns la 79 de ani despre suferinţele familiei lui în perioada comunistă. ,,Securitatea îi da mamei mele bani pentru a da informaţii despre partizani, iar ea se ducea şi preda banii luptătorlor. Jean Pop din Lisa, Fileru, era naşul mamei. Îmi povestea că odată avea o raniţă cu mâncare pentru partizani. Victor Pandrea a dus-o pe mama pe calea Brezei unde a dat raniţa tinerilor din munţi. Atunci a tras securitatea cu arma după ei. Mama era foarte des chemată la Securitate în Făgăraş. În primăvara lui 1953 au arestat-o pe mama. A făcut un an la penitenciarul Codlea şi un an la Mislea” a relatat Hariton Nicapopii, fiul Victoriei. Victoria a avut 4 copii, Harieta a murit de mică, Adela era mezina, căsătorită Văcaru, Zoriţa căsătorită Cruceru, desenatoare la Bucureşti, şi Hariton, care a rămas acasă la Lisa. ,,Îmi aduc aminte că mama a venit acasă în 1955, bolnavă. Eu eram în casa a X-a la fără frecvenţă şi m-am angajat ca pedagog, dar voluntar. M-am bucurat că primeam cazare şi masă. Apoi m-am angajat la Combinatul din Victoria, la secţia Metanol, ca maistru. Nu aveam bani, eram tare săraci. Aveam 4 ha de pământ, dar perceptorii ne luau tot. Pentru că nu aveam bani să plătim impozitele au venit perceptorii şi ne-au luat tot, inclusiv hainele” a mai spus Hariton.
Familia Cordea, neam cu Gavrilă
Victoria provenea din Gura Văii, din neamul Cordea, mama sa era Ana, iar tatăl, Ion Cordea. ,,Bunicul din partea mamei, Ion Cordea, a avut 6 copii, Iustina, Vasile, Gheorghe, Ion, Rozeta şi Vctoria. El plecase în America. Din partea tatălui meu, familia Nicapopii, străbunicul era Ion, iar bunicii erau Alexandru şi Paraschiva care au plecat în America în 1914 şi au avut 2 copii, pe Ioan şi Silvia. S-au întors în ţară în 1925 şi şi-au cumpărat curtea şi casa din Lisa. Tatăl meu, Ioan, era furier la Banca Naţională în Bucureşti când s-a întâlnit cu mama, Victoria, care lucra la o familie de medici în Bucureşti. Am fost puşi toţi în urmărire. Ştiu că fratele mamei, Gheorghe Cordea, a fost bătut la Securitate pentru că l-a ajutat pe Ion Gavrilă ce îi era văr şi la scurt timp a murit. Fiul lui Ion, a fost şi el anchetat şi bătut la securitate. Veneau partizanii şi mâncau la noi destul de des. Tata a murit în 1945, în acel an şi bunica a decedat. Mama a rămas singură cu bunicul” a mai spus Hariton Nicapopii.
Miliţeanul Răuţă l-a împuşcat pe Dumitru Moldovan
Bărbatul cunoaşte suferinţele tuturor sătenilor care i-au ajutat pe partizanii din munţi. ,,Am văzut când l-au împuşcat pe Dumitru Moldovan, al Bambului, cum i se spunea în sat. Dumitru era fugar şi era la căldarea lui Victor Pop. Dimineaţa când să iasă la poiana Domnească, l-a pândit un miliţean, unul Răuţă, şi l-a împuşcat. L-au luat în maşna securităţii. Îmi aduc aminte cum sta pe bancheta maşinii şi era împuşcat în burtă. Erau 2 securişti cu el” îşi aminteşte Hariton Nicapopii.
Victoria a fost arestată în august 1953
Victoria Nicapopii a fost arestată la 7 august 1953 împreună cu alţi 21 de localnici. A fost predată de Securitate împreună cu dosarul întocmit pe numele ei Parchetului militar la data de 9 septembrie 1953. Colonelul de Securitate Ambrus Coloman a semnat documentul privind predarea femeii la Parchetul militar. În documentele Securităţii numele Victoriei este scris din două cuvinte, ,,Nica Popii”.
Referat
Serviciul 6, Director, colonel de Securitate Ambrus ColomanAmbru; Coloman
,,Asupra cercetărilor efectuate în cazul numitei Nica Popii Victoria, care se face vinovată de activitate contrarevoluţionară, prin faptul că a găzduit şi alimentat pe fugarii din Raionul Făgăraş. Susnumita a fost arestată la data de 7 august 1953.
Către MSS raionul Făgăraş şi înaintat la această Direcţie cu adresa No. 144.344 din 18 august 1953 împreună cu materialul informativ din care rezultă că: Nica Popii Victoria a fost o elementă de sprijin a fugarilor din raionul Făgăraş. Din raportul de investigaţii efectuat de către MSS Raionul Făgăraş nu rezultă fapte ce ar putea fi exploatate în cercetări. La A.S. este necunoscută. Rezultatul percheziţiei negativ. Din cercetări am stabilit următoarele:
Nica Popii Victoria născută la 23 martie 1909 în comuna Vaida Recea, raionul Făgăraş, regiunea Stalin,
De naţionalitate şi cetăţenie română,
Fiica lui Ioan şi Ana,
De profesie plugară,
Văduva are 3 copii,
Avere personală: posedă 4 ha pământ şi una casă de locuit,
Studii 3 clase elementare,
Judecată nu a mai fost,
Cu ultimul domiciliu în comuna Lisa, raionul Făgăraş, regiune Stalin,
Arestată la data de august 1953.
Nica Popii Victoria, încă începând din toamna anului 1950 a găzdut şi alimentat în mai multe rânduri pe următorii fugari din raionul Făgăraş după cum urmează: Gavrilă Ioan, Haşu Gheorghe, Haşu Andrei, Ilioiu Ioan, Pop Ioan zis Jean precum şi alţi fugari al căror nume nu le reţine. Pe aceşti fugari i-a găzduit şi alimentat până în vara anului 1952. Nica Popii Victoria pe lângă faptul că a găzduit şi alimentat pe aceşti fugari despre care a avut cunoştinţă că sunt fugari înarmaţi şi urmăriţi de autorităţi, le-a făcut legături şi cu alte persoane. Astfel i-a făcut legătura cu numiţii: Neagu Gheorghe şi Muntean Gheorghe. Vinovăţia susnumitei rezultă atât din declaraţia sa cât şi din declaraţiile martorilor: Neagu Gheorghe şi Munteanu Gheorghe.
Concluzii: Din cercetările efectuate în cazul numitei Nica Popii Victoria rezultă că susnumita a fost o elementă de sprijin al fugarilor din raionul Făgăraş în frunte cu Gavrilă Ioan.
Propuneri: Faţă de cele de mai sus propun ca susnumita să fie înaintată în Justiţie sub stare de arest.
Lt. De Securitate: Râpeanu Traian
De acord: Şeful Biroului Lt MAI de Securitate Ivan Ioan
De acord: Şef de serviciu cp. de Securitate Olteanu Nicolae”.
8 septembrie 1953
Informare
La 27 august 1953 Securitatea Făgăraş trimite informaţii despre Victoria Nicapopii la Securitatea regiunii Stalin.
,,Copii: Zoiţa, 18 ani, elevă în Bucureşti, Ariton, 15 ani, Lisa, Areta, 11 ani, Lisa.
Fraţi: Vasile Cordea, 65 ani, plecat în SUA din 1915; Cordea Ioan, 63 ani, plecat în SUA din 1915;
Nepoţi: Cordea Ileana, 35 ani, căsătorită Lazea în satul Netotu; Cordea Leontina, 30 ani, Netotu; Cordea Ioan, 26 ani, Netotu; Cordea Gheorghe, 19 ani, Netotu.
Socru: Alexandru Nica Popii, 68 ani, Lisa 274” slt de Securitate Laslo Silaghi, Lt. de Securitate Dracea Nicolae, lt. maj de Securitate Marina Alexandru.
Proces la Tribubalul Militar Stalin
La 21 septembrie dosarul ajunge la Tribunalul Militar Stalin, Dosar nr. 574/1953. Instanţa militară emite Sentinţa nr. 498/1953.
- ,,Cu unanimitate de voturi declară culpabilă pe Nica Popii Victoria din comuna Lisa, r. Făgăraş pentru delictul de favorizarea infractorilor urmăriţi pentru crima de uneltire împotriva ordinii sociale, p.p. art 209 P IV CP. Condamnă pe Nica Popii Victoria la 2 (doi) ani închisoare corecţională şi 150 lei cheltieli de judecată”.
I-a fost respins recursul
La 15 octombrie 1953 pe când era încarcerată în penitenciarul din Codlea, Victoria Nicapopii face recurs la sentinţa Tribunalului Militar Stalin emisă la 14 octombrie 1953 prin care era condamnată la 2 ani de închisoare pentru ajutorul dat luptătorilor din Munţii Fgăraşului.
- ,,Declar recurs pentru următoarele motive: ajutorul dat fugarilor în alimente l-am făcut fără să-mi dau seama de răul ce va rezulta şi am fost chiar ameninţată de ei cu împuşcarea. Sunt femeie văduvă, săracă şi bolnavă, cu 3 copii minori pe care trebuie să-i cresc şi să le formez un viitor, căci acasă nu mai am decât un socru bătrân şi neputincios peste 70 ani. Trăiască RPR” .
Tribunalul Militar a respins recursul, Decizia 699, şi a impus plata cheltuielilor de judecată la valoarea de 100 lei.
Închisoarea Codlea, apoi Mislea
Victoria Ncapopii a fost arestată depusă la penitenciarul Codlea la 7 august 1953. De la închisoarea Codlea este transferată la Mislea. La data de 6 august 1955 închisoarea Mislea (Formaţiunea 0690 Mislea, raionul Cîmpina, regiunea Ploieşti) o eliberează pe Victoria Nicapopii. Prin documentul nr. 4173/6 august 1955 al închisoarii Mislea este înştiinţată Securitatea Câmpina că Victoria Nicapopii se stabileşte în comuna Lisa. Conform procesului verbal nr. 207/23 iulie 1954 Victoria Nicapopii avea asupra sa la încarcerarea în închisoarea Mislea următoarele obiecte: un cojocel, o traistă, o bluză, o cămaşă, o fustă, 2 baticuri, un sorţ, ciorapi, o jachetă. Comandantul închisorii Mislea era Prodan Ioan. La plecarea din închisoare, a fost obligată să semneze un angajament. Victoria Nicapopii a decedat la 18 aprilie 1987 în Lisa. La acea dată i-a fost clasat dosarul de la Securitatea Făgăraş, nr. 100/PA/0037757, care avea 10 file.
Rezistenţa din satul Lisa
- Ioan Pop – Fileru: pădurar, a urcat în munţi alături de grupul Gavrilă în 1951. Este arestat în martie 1956, condamnat la moarte şi executat în 1957.
- Dumitru Moldovan, al Bambului: fost elev la Radu Negru. A fost condamnat în 1948 la un an de închisoare pentru acţiune anticomunistă. După eliberare continuă activitatea anticomunistă alături de tatăl său. Este rănit grav într-o confruntare cu securitatea în toamna anului 1951. Este arestat şi condamnat la 20 de ani de închisoare.
- Vasile Moldovan: ţăran, tatăl lui Dumitru. Urcă în munte alături de fiul său. Este prins de securitate, condamnat la muncă silnică pe viaţă. Moare în lagărul de la Periprava.
- Axente Stanislav: preot greco-catolic. A sprijinit grupul din munţi încă din primii ani. În casa lui s-a luat legătura cu doi comandanţi de regimente, alcătuindu-se un plan de acţiune pentru extinderea rezistenţei anticomuniste. Securitatea a aflat despre acest plan. A fost arestat şi condamnat.
- Gheorghe Haşu: meşter de acoperişe, constructor, veteran de război, văr cu Laurean Haşu. A fost gazdă şi sprijinitor al grupului Gavrilă. A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică.
- Victor Haşu: tatăl lui Victor Haşu, au sprijinit amândoi grupul din munţi.
- Elena Haşu: sprijinitoare a grupului
- David Greavu (Duca): ţăran, condamnat pentru sprijinirea grupului din munţi
- Alexandru Greavu: condamnat pentru că l-a găzduit pe Dumitru Moldovan
- Maria Pop: soţia lui Jean Pop, condamnată la închisoare pentru că şi-a sprijinit soţul, forţată să divorţeze, avea 3 copii mici.
- Savu Paler şi Silvia, soţia lui: gazde pentru luptători, condamnaţi
- Gheorghe Muntean: ţăran, condamnat
- Vichente Muntean: ţăran, condamnat
- Gheorghe Şerban: condamnat
- Alexandru Rus: condamnat
- Ioan Greavu (Mei): condamnat
- Nicolae Paler: condamnat
- Vasile şi Alexandru Văcaru: condamnaţi
- Moise Popa: condamnat
- Remus Popescu: refugiat din Basarabia, condamnat
- Vasile Muntean: student, medic, sprijinitor al grupului, condamnat.
- Octavian Munteanu: ţăran, frate cu medicul Vasile Muntean, gazdă a grupului din munţi. Condamnat la muncă silnică pe viaţă
- Şerban Cornilă: socrul lui Fileru, cu soţia Victoria, au fost gazdă pentru luptătorii din munţi. Condamnaţi
- Nicapopii Victoria: văduvă cu 3 copii, soră cu Gheorghe Cordea, gazdă pentru grupul din munţi. Condamnată
- Alexandru Broscăţean: pădurar, prieten cu Fileru, condamnat
- Nicolae Paler: învăţător, sprijinitor al grupului. Nu a fost condamnat
- Mircea Paler: sprijinitor al luptătorilor
- Ioan Şerban Paler (Băzoan): sprijinitor al luptătorilor, arestat şi chinuit de securitate.
- Ioan Cătană: maior deblocat. Participă la înţelegerea din 1949 când au luat parte pr. Stanislav, Andrei Haşu şi Ion Gavrilă. A oferit armament grupului. (Lucia BAKI)
