-
Nouă fraţi din oraşul Victoria au fost abandonaţi de mama lor, care a plecat după alt concubin
-
Bunica lor şi-a luat rolul de mamă pentru cei nouă copii
-
Şase dintre fraţi au fost internaţi în regim de urgenţă la centrul de plasament din Codlea
-
Monstrul din Victoria
Erau mai mereu pe stradă, murdari, flămânzi, dezbrăcaţi şi neîngrijiţi. Cerşeau pe la uşile magazinelor sau la scările de bloc. Erau cei nouă copii ai Anei Maria Simindrean din Victoria, femeia care i-a părăsit fără nicio remuşcare, plecând după un alt concubin găsit din întâmplare. Cei nouă prunci au rămas atunci în grija bunicii lor. Înghesuiţi într-o baracă sărăcăcioasă, cu nyloane în loc de geamuri, cu o uşă care nu poate sta în calea gerului năpraznic, locuiau aceşti copii şi bunica lor. Localnicii o cunosc pe Ana Maria Simindrean şi povestea ei tristă. Pe când era adolescentă, a fost victima unui incest care a durat 2 ani şi din care au rezultat doi copii. Tatăl ei vitreg, Alexandru Simindrean, a ajuns după gratii, completând pedeapsa primită pentru o crimă, cu 25 de ani de închisoare. De atunci, Ana Maria a dus o viaţă dezorganizată, cu fiecare concubin aducând pe lume prunci. Abia la începutul acestei luni, şase dintre copiii femeii au fost internaţi în regim de urgenţă la Complexul de Servicii ,,Măgura” din Codlea. Trei fete şi trei băieţi, cu vârste cuprinse între 3 şi 13 ani . Ana Maria Simindrean nu le-a simţit lipsa, ea locuind la un bărbat într-o localitate de lângă Braşov.
O cameră insalubră
În baraca de pe strada Muncii locuiau 13 persoane, cei nouă copii, bunica şi nişte mătuşi, surori cu Ana Maria. O cameră insalubră în care abia poţi să te mişti de paturi, o sobă şi o masă. Niciun adult al familiei nu munceşte, singurul venit este format din alocaţia copiilor, dar şi acesta atunci când Ana Maria nu vine să-l încaseze ea. ,,Ana Maria s-a mutat la concubinul ei, iar copiii au rămas în grija noastră. A plecat de acasă de câteva săptămâni şi a uitat de copii, nu s-a mai interesat de soarta lor. Am încercat să-i îngrijim, dar nu ne ascultau şi umblau toată ziua prin oraş la cerşit, doar seara veneau acasă. Cînd vom avea bani ne ducem să-i vizităm la Codlea. Suntem săraci, dar mama ne asigura hrana zilnică şi nu era cazul să-i ducă la casa de copii” a spus mătuşa copiilor, Maria Simindrean.
Vecinii o critică pe mama copiilor
- ,,Ana Maria venea în oraş o dată pe lună să încaseze alocaţia de stat pentru copii, însă nu le cumpăra nimic copiilor, pleca cu banii la concubin. Bunica era disperată şi se plângea că nu mai are ce să pună pe masă de mâncare. Chiar şi aşa acum este foarte supărată că a rămas fără copiii pe care i-a crescut singură. Îmi este milă de bătrână pentru că ea avea grijă de copii. Ana maria Simindrean trebuie condamnată pentru neglijenţă în creşterea copiilor. Această femeie trebuie căzută din drepturi, nu e mamă şi trebuie pedepsită. Aceşti copii veşnic erau murdari, dezbrăcaţi şi neîngrijiţi. A plecat fără să o intereseze soarta copiilor ei” au spus vecinii.
- ,,Cei şase minori au fost internaţi în regim de urgenţă ca urmare a sesizărilor făcute în urma anchetelor sociale repetate de către angajaţii din cadrul Serviciul de Asistenţă Socială din Primăria Victoria. Copiii nu aveau condiţiile necesare să locuiască în baraca de pe strada Muncii. Și din acest motiv s-au instituit măsuri de protecţie socială, plasament în regim de urgenţă. Mama şi bunica au fost de acord să-şi lase copiii în grija DGASPC Braşov” au spus poliţiştii din Victoria.
Monstrul din Victoria
Alexandru Simindrean a fost un caz unic la Victoria. Crimã, viol, incest, violenþã, agresiune, au fost infracþiunile pe care barbatul le sãvârsise. A stat, în prima fazã, 13 ani dupã gratii pentru cã ºi-a ucis mama. Apoi a atentat la pudoarea fiicei sale de doar 15 ani cu care a adus pe lume doi copii. A fost condamnat la 25 de ani de închisoare, dar nu i-a efectuat pentru cã la 18 aprilie 2010, barbatul a decedat în penitenciarul din Arad. Alexandru Simindrean era personajul care, în 2005, era cel mai discutat de cetãþenii din Victoria. Familia era terorizatã de el, iar fiicele lui ajunseserã batjocura lui. Oamenii legii au aflat despre cutremuratoarea acuzaþie de incest, de la reporterii ziarului ,,Monitorul de Fagaras”, iar dupã ce au cercetat cazul, acuzele ziariºtilor s-au dovedit. Trecuserã 2 ani, timp în care adolescenta nãscuse doi copii cu el. Alexandru Simindrean se instalase la Victoria dupã eliberarea din penitenciar, 2003, dupã ce ispãºise o pedeapsa de 13 ani pentru cã ºi-a ucis cu sânge rece mama. Soþia ºi copiii s-au stabilit între timp la Victoria, iar bãrbatul le-a urmat dupã eliberare. Familia povestea cã dupã anii petrecuti în penitenciar a devenit un monstru. Declaraþiile familiei au fost confirmate de comportamentul lui Simindrean din anii ce au urmat. ,,De el nu mã legau decât amintiri urâte, chiar dacã am trãit împreunã mai mulþi ani ºi am avut 4 fete. Când am împlinit 18 ani ne-am cãsãtorit pentru cã l-am iubit pe acest om. Însã gelozia, alcoolul, rãutatea l-au transformat într-o fiarã, era violent ºi nu avea milã nici de mine ºi nici de copii. O ameninta cu moartea pe Ana Maria sã nu îmi povesteascã prin ce chinuri trece” s-a destãinuit atunci Maria Simindrean, soþia fostului criminal, bunica celor 9 prunci ai fiicei ei. Ana Maria a fost victima tatãlui ei când avea doar 15 ani, prin 2005. A obligat-o sã întreþinã relaþii sexuale cu el sub ameninþarea cu moartea. De fricã adolescenta n-a spus nimãnui nimic, nici mãcar mamei sale, dar a nãscut cu tatãl ei doi copii. ,,De multe ori îmi aduc aminte rãutatea din el, dar ºi puþinele momentele de bunãtate. Se transforma de la o stare la alta uneori era ca o bestie ºi nu aveam cu cine discuta. Lovea în stânga ºi în dreapta ca un nebun, parcã nu era el. În 2004 l-am nãscut pe Iliuþã, iar dupã doi ani am mai nãscut un bãiat care însã a decedat când avea 4 luni” a spus la vremea aceea fiica monstrului. Când a aflat cã a decedat în închisoare, surprinzãtor, Ana Maria a declarat cã l-a iertat. ,,Mi-a pãrut rãu când l-au arestat ºi a fost dus de lângã noi. Când am aflat cã tata a murit, am plâns ºi m-am necãjit. Eu l-am iertat pentru faptele lui deºi nu l-am înþeles niciodatã. Ce a fost, a trecut. Mã ameninþa mereu cu moartea ºi îmi era fricã de el, dar totuºi a fost tatãl meu” spunea Ana Maria. (Carla TATU)
