-
Festivalul Cetelorde feciori din Ţara Oltului se organizează de 14 ani la Făgăraş
Ţara Făgăraşului este recunoscută de etnografi şi nu numai ca zonă în care datinile şi portul tradiţional au un specific aparte. Aici, în centrul ţării, bogăţia şi valoarea folclorului renaşte în fiecare an cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Renumitul Dimitrie Gusti a fost sociologul care a prezentat la început de veac frumuseţea tradiţiilor făgărăşene. În timpul sărbătorilor de iarnă satul făgărăşean se transforma într-o scenă deschisă, iar rolul principal îl avea ceata de feciori. De 14 ani cetele de feciori au revenit în atenţia publicului larg prin festivalul organizat la Făgăraş. Prima ediţie a fost organizată în 2007, la 7 ianuarie, de pranicul Sfântului Ion, devenind o zi a tradiţiei, a culorilor şi a artei vii pusă la picioarele publicului larg. Festivalul cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului era aşteptat în fiecare an când se adunau la Catedrala ortodoxă din municipiu toate cetele de feciori din satele făgărăşene, iar colindele specifice fiecărui sat răsunau după liturghia sărbătorii. Publicul avea astfel ocazia să asculte cele mai vechi colinde transmise de la bătrânii satelor, dar şi să imortalizeze imagini de neuitat din Ţara Făgăraşului. Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului ar fi ajuns la ediţia a XV-a dacă ar fi fost organizat şi în 2021. Pandemia şi măsurile impuse de autorităţi au blocat şi acest eveniment cultural ca de altfel şi organizarea cetelor de feciori. Monitorul de Făgăraş vă prezintă un remember al acestui festival unic în România.
Ediţia din 2019
În 7 ianuarie 2019 au participat la festival 24 de cete de feciori. Unele comune făgărăşene s-au lăudat cu câte trei cete, pe când altele n-au putut onora invitaţiile organizatorilor. S-au reunit astfel în Catedrala Ortodoxă ,,Sf. Ioan Botezătorul” din Făgăraş zeci de cetaşi şi fete însoţiţi de primari, viceprimari şi preoţii parohi ai satelor. Audienţa a fost pe măsura măreţiei evenimentului, făgărăşenii find dornici să revadă tradiţiile făgărăşene şi portul popular al fiecărui sat. Manifestarea a început cu slujba religioasă oficiată de IPS Laurenţiu, mitropolitul Sibiului, secondat de protopopi şi preoţi. Catedrala a prins culoare prin prezenţa cetaşilor îmbrăcaţi în frumoasele costume populare şi a simbolurile satelor pe care le reprezentau. ,,Ne-a ajutat bunul Dumnezeu să îndeplinim cea de a XIII-a ediţie a Festivalului cultural şi religios. Pe baza botezului Mîntuitorului Iisus Hristos toţi suntem botezaţi, avem o identitate şi un nume, dar şi o responsabilitate în faţa lui Dumnezeu. Îmbrăcînd hainele tradiţionale din când în când se cuvine să devenim români prin ceea ce facem şi ceea ce gîndim. Catedrala este reînnoită şi prin prezenţa tinerilor care s-au înnoit” a spus atunci IPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Sibiului, iniţiatorul acţiunii. La finalul slujbei, cetaşii au colindat audienţa cu colindele specifice satelor. A urmat parada cetelor de feciori prin centrul oraşului până la scena amplasată în faţa Primăriei Făgăraş, după care jocul. Au participat la festival următoarele cete de feciori: Pojorta, Râuşor, Arpaşul de Jos (judeţul Sibiu), Cincu, Arpaşul de Sus (judeţul Sibiu), Hârseni, Şercaia, Mândra, Şinca Veche, Beclean, Ucea de Sus, Ucea de Jos, Feldioara, Comăna de Jos, Recea, Dridif, Voila, Sâmbăta de Jos, Felmer, Noul Român, Părău şi Săcădate.
Ediţia din 2020
Ediţia a XIV-a a Festivalului Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului a adunat zeci de cete, dar a avut şi concurenţă prin festivalul organizat la Şinca Nouă în data de 28 decembrie 2019. Jocul unit al cetelor a fost sărit din program, dar audienţa s-a putut bucura de jocul tradiţional al fiecărei cete pe promenadă. Deşi era aşteptat jocul ,,Fecioreasca” cetaşii nu l-au putut prezenta, acesta, probabil, nefiind cuprins în program. În schimb ,,Învârtita” şi ,,Haţegana” au răsunat în centrul Făgăraşului. Şi parada portului popular a fost mai scurtă în acest an, alegându-se doar traseul din jurul catedralei. Cetaşii au fost însoţiţi de primarii sau viceprimarii comunelor pe care le-au reprezentat, dar şi de preoţii parohi Au participat la festival următoarele cete de feciori: Arpaşu de Jos şi Arpaşu de Sus (judeţul Sibiu), Copăcel, Şercaia, Ileni, Şinca Veche, Ucea de Sus, Ucea de Jos, Comăna de Jos, Dejani, Gura Văii, Voivodeni, Părău, Şercăiţa, Veneţia de Jos.
Ediţia din 2016
Ediţia a X-a , din 2016, a marcat şi împlinirea a 725 de ani de la prima atestare istorică a Făgăraşului. S-au adunat 35 de cete din satele făgărăşene care s-au reunit la Catedrala Ortodoxă din Făgăraş pentru a arăta măreţia tradiţiilor locului în faţa a sute de localnici şi de turişti veniţi să admire frumoasele costume populare şi colinzile vechi de secole care de Crăciun înveseleau casele făgărăşenilor. Parada cetelor de feciori s-a derulat prin centrul oraşului până la scena amplasată în faţa Casei Municipale de Cultură. Au participat la festival următoarele cete de feciori: Streza-Cârţişoara (judeţul Sibiu), Pojorta, Făgăraş, Râuşor, Racoviţa (judeţul Sibiu), Dacia, Iaşi, Sâmbăta de Sus, Voivodenii Mici, Sebeş, Şoarş, Ticuşul Nou, Bărcut, Şinca Nouă, Arpaşul de Jos(judeţul Sibiu), Copăcel, Cincu, Arpaşul de Sus (judeţul Sibiu), Sebeşul de Sus (judeţul Sibiu), Ileni, Hârseni, Şercaia, Mândra, Şinca Veche, Beclean.
Ediţia din 2013
La a VII-a ediţie a Festivalului ,,Cetelor de Feciori” au participat 41 de Cete de feciori din satele Ţării Făgăraşului, de la Arpaşul de Jos şi Cârţişoara până la Şinca Nouă şi Veneţia. Cetaşii îmbrăcaţi în frumoasele costume populare au colindat şi au jucat pe scena improvizată de lângă catedrala ortodoxă din centrul municipiului. După prezentarea pe scena catedralei, cetele au plecat într-o paradă pe traseul catedrală-piaţa centrală a municipiului unde a fost montată o altă scenă pe care au cântat şi dansat. Sute de localnici au asistat la parada cetelor, aplaudând şi fotografiind frumoasele costume ale feciorilor şi fetelor care-i însoţeau.
Ediţia din 2011
Toate cetele de feciori din satele Ţării Oltului s-au adunat la ,,Festivalul cetelor” de la Porumbac până la Şinca Nouă, de la Toderiţa până la Ticuş sau Crihalma. Au fost 40 de cete care au colindat şi s-au prins în horă la catedrala din Făgăraş în admiraţia publicului. (M.F.)
