-
O scară exterioară desfiinţată în secolul XVI – XVI şi o canalizare din epoca austriacă
- Video: Cunoaşte Făgăraşul
Săpăturile arheologice de la Cetatea Făgăraşului au scos la iveală noi elemente care vor îmbogăţi patrimoniul edificiului medieval. În cursul lunii august a fost descoperită o structură semicirculară ce poate însemna, aşa cum susţine arheologul Adrian Ioniţă, ruina unei scări exterioare sau turn din secolele XV-XVI. Tot atunci s-a descoperit o structură ,,cu jgheaburi” care face parte din sistemul de canalizare din epoca austriacă. Lucrările arheologice de la Cetatea Făgăraşului vor fi întrerupte la mijlocul lunii noiembrie, urmând să fie reluate anul viitor în funcţie de starea vremii.
Săpături în două etape
Lucrările arheologice de la Cetatea Făgăraş au fost împărţite în două etape. Prima etapă s-a desfăşurat în perioada 9 iulie – 31 august 2020, când au fost executate lucrări la canalizarea din curtea exterioară a cetăţii şi coborârea nivelului acolo unde a fost cazul. ,,Șantierul de la cetate a început de lângă Turnul Roşu şi Bastionul de Sud – Vest şi am venit roată în jurul cetăţii. În zona respectivă am descoperit o latrină care datează din secolul a XVII-lea, o reţea de canalizare din cărămidă, dar şi multe obiecte, vase din ceramică, sticlă şi o monedă. Însă cea mai mare descoperire din partea de sud – vest a fost blazonul Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei între 1613 – 1629” a explicat arheologul Adrian Ioniţă. Cea de a doua etapă a început în 26 octombrie a.c., şi se va finaliza cel târziu la jumătatea lunii noiembrie 2020.
Surpriza de lângă Turnul Pestriţ
Arheologul Adrian Ioniţă spune că şantierul arheologic de la cetate s-a reluatîn luna octombrie după o pauză de aproape 2 luni. ,,După prima etapă desfăşurată în perioada iulie – august 2020, am făcut o pauză din punct de vedere arhiologic pentru evacuarea pământului de la săpăturile efectuate din jurul cetăţii, iar luni, 26 octombrie a.c., am reluat lucrările pe partea de vest, între castel şi ateliere. În zona respectivă se coboară nivelul solului conform proiectului şi se va continua către partea de nord. Muncitorii au mutat schelele din zona de nord şi acum putem lucra. Aici am descoperit un complex cu jghiaburi pe care urmează să îl curăţăm şi să-l punem în valoare. Este vorba despre o canalizare din epoca austriacă, foarte spectaculoasă, cu nişte jgheaburi din dale de piatră pe o suprafaţă de trei metri pătraţi la suprafaţă. Canalizarea respectivă se bifurcă în stânga şi în dreapta, iar dimensiunile acesteia sunt de 60 /90 cm. Această descoperire am făcut-o la un metru şi jumătate de Turnul Pestriţ şi un metru şi jumătate de zidul castelului. În zona respectivă, nivelul solului se va coborî până la 60 – 70 de centimeri, dar noi sperăm să găsim materiale din ceramică şi alte ziduri. Anul viitor vom continua lucrările arhiologice în curtea interioară a cetăţii” a spus Adrian Ioniţă.Toate obiectele descoperite în urma lucrărilor arheologice sunt depozitate în crama cetăţii, după ce au fost spălate, curăţate, iar pe pungile în care sunt păstrate sunt ataşate bileţele ce stipulează date despre locul şi adâncimea unde au fost găsite. ,,După ce se vor încheia lucrările de restaurare se vor lua la mână toate materialele găsite şi cu ajutorul unui restaurator de ceramică vasele vor fi lipite. În atelier se va amenaja şi un laborator de restaurare şi tot acolo vor fi expuse materialele găsite” a mai spus arheologul.
Șantierul arheologic va continua în anul 2021
În cursul anului 2021 lucrările de arheologie vor continua în curtea interioară a cetăţii, când constructorul va începe lucrările la canalizare, la acoperiş, dar şi la zidărie. ,, În faţa Turnului Negru sperăm să găsim obiecte spectaculoase şi ziduri, fiind partea cea mai veche a cetăţii. În perioada 2010 – 2011 aici s-au executat lucrări pentru sistematizarea curţii. O altă descoperitre a fost făcută la intrare în curtea cetăţii pe zidul castelului pe partea stângă, o construcţie. Acolo cred că a fost o scară exterioară desfiinţată în secolul XVI – XVII pentru că nu sunt menţionate în documente. Nu exclud nici varianta unui turnuleţ. Zidurile construcţiei sunt foarte groase de 1,5 metri şi cred că s-a construit la nivelul secolului XV” a mai explicat arheologul Adrian Ioniţă. (C.T.)
