Apariţie editorială:  ,,Hăţişuri”, un nou roman semnat Vasile Pop

•   Volumul prezintă episoade din lupta anticomunistă din Ţara Făgăraşului

,,După o iarnă cu multă zăpadă, grea pentru cei fugiți în munți, primele semne ale lui Prier au fost o adevărată binefacere. În licărirea zorilor, răsuna cântec de cocoși sălbatici, treziți parcă mai devreme de grupul care cobora din golul alpin. Fără vuietul de sus al rostogolirii pe bolovani grei, Valea Sâmbetei curgea acum liniștită printre coamele împădurite ale Moțului și Dealul lui Gheorghe”. Aşa îşi începe  Vasile Pop ultimul roman care a văzut recent lumina tiparului. Prin ,,Hăţişuri”, Vasile Pop ne va purta  alături de partizanii din Munţii Făgăraşului  hăituiţi de Securitatea comunistă.   ,,Conștientizând limitele cunoașterii și relativul din punctele de vedere, o încercare de pătrundere  în „Hățișuri”,  noua carte a lui Vasile  Pop, presupune „ochirea  retrospectivă” asupra întregii sale creații spre a surprinde viziunea unui prozator ardelean contemporan despre lumea pe care a purtat-o în suflet și  când realitatea  îi arăta o față potrivnică. Recentul roman „Hățișuri” s-a născut, după mărturisirile prozatorului, din trăirile sufletești în fața unei cruci albe, înălțate în apropierea bisericii celei noi de la Mănăstirea Sâmbăta, de către supraviețuitorii rezistenței anticomuniste din Munții Făgărașului. O reculegere o făcea  adesea și în fața pietrei funerare a tânărului personaj, Remus  Sofonea, având incrustat un epitaf care amintește de poemul „Moartea lui Fulger”, de George Coșbuc, sau la mormântul luptătorului de la marginea  cimitirului din satul vecin, Viștea de Jos.  Autorul reînvie o istorie mai aproape de zilele noastre, o istorie voit marginalizată sau ignorată înainte de 1989: lupta partizanilor din Munții Făgărașului, cu trimiteri la  întreaga rezistență anticomunistă.  Intenția de argumentare a unor adevăruri dureroase îl determină să menționeze surse, să păstreze numele reale (antroponime, toponime), să facă  selecții din mărturisiri ale supraviețuitorilor sau ale martorilor și toate alimentează ficțiunea într-un discurs veridic despre nevoia de libertate, despre riscuri, amenințări, trădări și opreliști. Revoltații au curajul să străbată hățișurile unui sistem represiv cu crucea credinței în neam, în Dumnezeu ocrotitorul” scrie prof. Viorica Pop în prefaţa romanului ,,Hăţişuri”.

De ce lupta anticomunistă?

Vasile Pop  uneşte prin noul său volum două localităţi care-i sunt la fel de dragi, Drăguşul făgărăşean şi satul său natal din judeţul Satu Mare, prezentând  personajele principale  din două perspective. Remus Sofonea, partizanul Brâncoveanu, aşa cum era numit în cadrul Grupului Gavrilă,  preferă  moartea decât să renunţe la principiile învăţate în familie şi şcoală, dreptate, credinţă şi iubirea de neam şi ţară.  Colegul  şi prietenul său de la liceul Radu Negru din Făgăraş, Iosif,  ascultând sfatul părinţilor, acceptă să  evadeze din inima Rezistenţei Anticomuniste făgărăşene şi locuieşte  7 ani într-o fermă obscură  din nordul Ardealului  sub un nume  fals, dar trăieşte intens  lupta camarazilor săi din Frăţia de Cruce  prin scrisorile primite de acasă.   Mulţi se vor întreba de ce a ales autorul ca temă lupta anticomunistă din Ţara Făgăraşului?   Găsim răspunsul chiar la începutul volumului: ,,Am scris cartea cu gândul de a respecta un îndemn rostit la dezvelirea și sfințirea Monumentului închinat memoriei luptătorilor anticomuniști din Munții Făgărașului, de la Mănăstirea Sâmbăta:  „Voi, cei care ați rămas, spuneți și scrieți despre tot uraganul de ură și minciună care a desfigurat și otrăvit mintea și inima omului în acele vremuri satanizate, spuneți și scrieți pentru însănătoșirea și înnobilarea sufletului!”

Brâncoveanu şi Iosif, personajele volumului

Personajele romanului, Brâncoveanu şi Iosif,  visau la o libertate deplină, aşa cum o învăţaseră în Frăţiile de Cruce de la liceu, dar destinul le-a rezervat altceva. Brâncoveanu se sinucide în casa învăţătorului Olimpiu Borzea pentru a nu cădea în mâinile Securităţii, iar  Iosif , ferit de zbuciumul  luptelor,  nu se va împăca cu soarta şi se călugăreşte. Volumul oferă cititorului şi informaţii preţioase despre Rezistenţa Anticomunistă, autorul folosind surse demne de încredere.  ,,În credința unei mântuiri ca monah va continua să trăiască și Iosif, prietenul lui Remus, care urmase  nu fără regrete sfatul părintesc și hotărârea imperativă a conducătorului său din frăția  făgărășeană de a-și pierde urmele în Câmpia Sătmarului, ajutat de  unchiul din Cluj. Aici își va tăinui dragostea pentru Maria, fiica binefăcătorului său din acea comunitate, în care va ajunge brigadier la noua fermă zootehnică.   În liniștea Mănăstirii de la Sâmbăta, Iosif, acum cu identitate reală, căci trăise incognito în nordul Ardealului, îi va îndeplini dorința lui Remus, va răsplăti suferința părinților și-și va împlini talentul prin cărțile publicate și prin calitatea lui de purtător de cuvânt al comunității monahale. În romanul „Hățișuri”, el e conceput ca un alter-ego al  prozatorului, care, întâmplăor sau nu, primește și el  răsplata  de a locui la celălalt capăt al uliței  pe care  se află casa părintească a lui Remus Sofonea, în Drăgușul  din Țara Făgărașului. Vasile Pop, la fel ca personajele din lumea intelectuală a cărții, își asumă destinul prin terapia morală a scrisului, având drept motto dictonul poetului latin Horațiu – „Non omnis moriar” – („Nu se moare de tot”). E o terapie condensată în mesajul din  „Hățișuri”,acela de recuperare a unor valori pe care individul le uită într-o societate pragmatică, dominată de interesul banului și al clanurilor. Și dacă „Timpul va trece întotdeauna în defavoarea celui ce vrea dreptate” (Augustin Buzura),  dreptatea va fi câștigată de Vasile Pop prin cărțile sale” se arată în prefaţa volumului semnată de prof. Viorica Pop. Volumul se găseşte în librăriile Birotex din Făgăraş.

De acelaşi autor

• ,,Frumuseţea vieţii pe un pat de spital”, 1999
• ,,Doar o seară?”, 2000
• ,,Întoarcerea”, 2001
• ,,Mustul mărăcinilor”, 2004
• ,,Şi eu am fost primar”, 2009
• ,,Santău; vatră creştină pe rugul istoriei”, 2013
• ,,Chemarea iederei”, 2017

(Lucia BAKI)