Ion Sbârcea, localnicul din Sumerna, pasionat de plantele medicinale

•  ,,Noi ne tratam cu plantele culese de la poalele munţilor, dar, astăzi,  tinerii înghit numai pastile” spune Ion Sbârcea

•   Plantele miraculoare de la poalele Munţilor Făgăraş

În cătunul Sumerna la numărul 357 locuieşte  Ion Sbârcea ajuns la frumoasa vârstă  de  86 de ani. Este un localnic  care a făcut o pasiune pentru plantele medicinale. A ajuns să le cunoască atât de  bine încât le poate recomanda oricui pentru diferite terapii.  De când a ieşit la pensie, nea Ion  s-a stabilit la Sumerna într-o căsuţă bătrânească  pe care a cumpărat-o de la un localnic. Era prin 1986 când s-a mutat în cătunul de la poalele Munţilor Făgăraş  uitând cu totul de forfota oraşului.  A muncit decenii întregi la Combinatul Chimic Victoria şi făcea naveta spre locul de muncă. De atunci studia plantele de pe câmpuri. A aflat că majoritatea dintre ele, deloc puţine,  pot vindeca multe boli. La casa lui din Sumerna avea întotdeauna  un stoc de plante medicinale uscate, tocmai bune de folosit. Pentru a fi în mijlocul plantelor vindecătoare,  şi-a cumpărat câteva capre cu care cutreiera zilnic zona.  ,,La 52 de ani am ieşit la pensie. Am cumpărat câteva capre şi umblam cu ele peste tot. Aşa am descoperit zecile de plante medicinale de la poalele munţilor. Plantele au devenit pasiunea mea şi  am început să le studiez.  Mă întorceam acasă cu braţele pline. Ştiam perioada când înforesc, când fac fructe şi când se pot culege.  Pot să spun că am învăţat istoricul acestor plante medicinale. La noi în zonă sunt sute de plante medicinale care vindecă anumite boli. Cu ani în urmă, podul de la casă era plin cu plante, le uscam şi apoi le aşezam în cutii de carton. Acum cutiile sunt goale, mă deplasez greu şi nu mai culeg plante’’  ne-a explicat nea Ion Sbârcea din Sumerna.

,,Generaţia mea se trata cu ceai”

Pentru Ion Sbârcea singurele tratamente sunt cele preparate din plante, fie ceaiuri, tincturi sau infuzii. Pentru orice afecţiune  avea, nea Ion da fuga la podul plin cu plante medicinale şi îşi căuta leacul. Astăzi medicamentele au luat locul plantelor medicinale,  iar nea Ion nu găseşte nicio explicaţie pentru interesul generaţiilor actuale pentru pastilele obţinute pe cale chimică în loc de plantele ce se găsesc în natură şi care, culmea, nu costă nimic. ,,Generaţia mea a folosit întotdeauna  plantele medicinale pentru ameliorarea unor boli sau pentru vindecare. Când eram răciţi sau aveam dureri de cap şi spate  imediat făceam un ceai şi durerea trecea. De multe ori făceam infuzii de plante sau tincturi şi cu ele  m-am tratat ani la rând. Am 86 de ani, dar pot număra pe degete de câte ori am ajuns în cabinetul medicului de familie. Nu am fost şi nu voi fi adeptul medicamentelor.  În zilele noastre, tinerii nu mai folosesc plante medicinale, dar ce este mai grav ei nu le cunosc.  Pentru orice durere imediat fug la medic şi înghit o grămadă de medicamente. M-am convins,  tineretul din ziua de astăzi nu are încredere în aceste plante miraculoase, deşi bunicii lor aşa s-au vindecat’’ a mai spus Ion Sbârcea.

Plantele medicinale au proprietăţi curative

,,Pe scară mondială se folosesc astăzi 20.000 de mii de specii de plante medicinale, însă 300 sunt cele mai utilizabile plante. În Ţara Făgăraşului sunt sute de specii de plante care cresc în sălbăticie şi au proprietăţi curative. De multe ori m-am întâlnit cu turişti străini cu raniţa în spate care culegeau plante medicinale. Plantele trebuie culese pe timp frumos, când este soare şi nu trebuie să conţină corpuri străine.  Uscarea se face în încăperi bine aerisite şi se aşează  un strat subţire. Plantele medicinale se păstrează în pungi de hârtie sau de pânză. Dacă sunt bine uscate  se pot folosi doi ani’’ a explicat tehnica păstrării palntelor medicinale  Ion Sbârcea. În teva cuvinte nea Sbârcea ne-a descris câteva plantele medicinale şi beneficiile acestora.

• Brusturele creşte pe malul râurilor sau lângă păduri. Această plantă se recunoaşte prin frunzele mari, uşor zimţate pe margini acoperite cu un puf gri pe partea inferioară. Floarea de brusture are forma unor coşuleţe şi culoarea acestora este de un alb murdar sau roz pal. Ceaiul de brusture este reconandat în caz de febră, insuficienţă respiratorie şi epilepsie. În caz de entorse, luxaţii, arsuri, leziuni ulceroase canceroase se pot folosi frunzele sub formă de comprese.
• Coada calului  are aspect de brăduţ, tulpina înaltă pe care cresc frunze lungi sub formă de ace. Această plantă este recunoscută pentru efectele benefice în caz de boli renale şi ale vezicii. Un rol important îl are şi în cazul hemoragiilor.
• Creţişoara este o plantă cu flori mici verzi – gălbui şi creşte în zonele de munte şi de deal. Această plantă tratează problemele de fertilitate la femei.
• Sovârful este o plantă care creşte în zona de munte, la marginea pădurilor ,şi face o floare de culoare roz – violacee. Planta este un bun remediu în cazul afecţiunilor respiratorii, tuse convulsivă, bronşite. Această plantă se  poate folosi şi sub formă de infuzii.
• Năpraznicul creşte la marginea pădurilor de conifere şi face flori de un violet pal, iar tulpina este roşie. Este folosită în tratarea numeroaselor boli şi afecţiuni: combate chisturile ovariene, tratează fibromul uterin, regleată  tulburările  menstruale.
• Trifoiul roşu creşte în zonele montane şi este folosit pentru a tratarea  infecţiilor respiratorii, dar şi pentru tratarea tusei. Planta este foarte apreciată în medicina naturistă datorită proprietăţilor ei. Planta conţine calciu, magneziu, potasiu, Vitamina A, E, C şi B.
• Planta răchitan mai este cunoscută sub denumirea de floarea zânei, creşte pe marginea râurilor şi bălţilor. Are o înălţime  de 2 metri şi este recomandată pentru persoanele care au imunitatea scăzută. Această plantă a făcut minuni în primul şi al doilea război mondial când a fost folosită la epidemiile de dizenterie.
• Păducelul are flori albe şi fructe roşii şi este cel mai bun prieten al inimii. Pentru infuzii, de la păducel se folosesc frunzele, florile şi fructele.
• Urzica este bine cunoscută la noi în zonă şi conţine vitamina A, B, C şi K, dar şi săruri minerale. Se culege când este foarte tânără şi conţine multe minerale.
• Mâna Maicii Domnului este o plantă căţărătoare şi emană un parfum inconfundabil. Această plantă vindecă multe boli, combate greaţa, creşte imunitatea, scade febra şi memţine nivelul de zahăr din sânge.