-
Primarii comunelor făgărăşene acuză Fundaţia Conservation Carpathia
-
Ministrul Mediului, Costel Alexa, susţine acţiunea edililor făgărăşeni
Două situri Natura 2000 din Munții Făgăraș – Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraș – vor fi preluate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Acest lucru se va întâmpla după data de 24 iunie când expiră contractele de administrare a acestora. Timp de 10 ani au fost administrate de ocoalele silvice, Răşinari şi Izvorul florilor. ,,Vrem ca administrarea pentru următorii 10 ani să fie făcută de primării şi Consiliul Judeţean Braşov” a sus Florin Ioani, primarul comunei Viştea şi preşedintele Asociaţiei ,,Ţara Făgăraşului” care uneşte toate UAT-urile făgărăşene şi forul judeţean. O întâlnire a factorilor de răspundere a avut loc săptămâna trecută la Braşov pentru a se găsi soluţii de administrare a acestor situri. S-au arătat interesaţi de tema abordată Consiliul Judeţean Braşov, prin preşedintele Adrian Veştea, Universitatea Transilvania Brașov- Facutatea de Silvicultură, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Instituția Prefectului Județului Brașov, dar și primarii localităților din Țara Făgărașului.
CJ şi primăriile din Ţara Făgăraşului vor folosi Asociaţia ,,Ţara Făgăraşului”
Potrivit preşedintelui CJ Braşov, la întâlnire s-a discutat inclusiv oportunitatea de a înfiinţa o asociaţie de dezvoltare intercomunitară. „Principalul scop al întâlnirii a fost de a analiza oportunitatea înființării unei asociații de dezvoltare intercomunitară, constituită din primarii unităților administrativ-teritoriale din cadrul siturilor, alături de specialiști din diferite domenii de activitate, care să pună în aplicare, în mod eficient, Planul de Management al siturilor Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraș. Consiliul Județean Brașov, ar putea deveni un partener în noua structură asociativă, ținând cont de prevederile legislative actuale, precum și capacitatea de atragere a fondurilor europene”, a declarat președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veştea.
Siturile, întinse pe mai multe judeţe
Situl Munții Făgăraș, în suprafață de 198.618 ha, aflat în județele Sibiu, Brașov, Vâlcea și Argeș, reprezintă unul dintre cele mai mari situri de importanță comunitară la nivel național. Situl este deosebit de important și prin faptul că include habitate naturale ce găzduiesc specii de plante și animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice și rare, specii de plante și animale sălbatice aflate sub regim special de protecție, precum și specii cu o valoare științifică și ecologică deosebită. Situl Piemontul Făgăraș are o suprafață de 71.256 ha și se întinde pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu și Brașov. Pădurile de fag din Munții Făgăraș cu întinsa zonă deschisă semi-naturală de la poalele munților oferă o combinație de habitate ideale pentru multe specii de păsări.
Primarii s-au împotrivit înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraş
Din 2016 primarii din Ţara Făgăraşului se chinuie să anuleze Memorandumul aflat pe rolul Ministerului Mediului prin care se vrea înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului. Memorandumul respectiv a fost însuşit de ministrul Mediului de atunci, Paşca Palmer, şi de premierul de la acea vreme Dacian Cioloş. Numai că în spatele acestuia a stă Fundaţia Conservation Carpathia, despre care, au susţinut primarii, că vrea să fie stăpână peste Munţii Făgăraş. În acest sens o delegaţie formată din primarii comunelor din Ţara Făgăraşului şi preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea, s-a întâlnit marţi, 17 decembrie 2019, cu Ministrul Mediului, Costel Alexa, la Ministerul Mediului. Edilii locali au ţinut să-i prezinte ministrului problemele legate de înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului care ascunde interesele iniţiatorilor Memorandumului asumat de Guvern în 2016. Subiectul a fost discutat şi la recenta vizită a ministrului Alexa la Herghelia de Lipiţani de la Sâmbăta de Jos. ,,Am format o delegaţie cu primarii din Beclean, Ucea, Voila, Şinca Nouă, Lisa, Hârseni, Şercaia, Jibert, Drăguş, Sâmbăta şi preşedintele CJ Braşov şi am cerut audienţă Ministrului Mediului. Am vrut să-l informăm pe ministru în privinţa demersurilor făcute din 2016 până astăzi pentru înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului şi de Memorandumul semnat de Guvern în 2016. Trebuia să prezentăm poziţia noastră, a proprietarilor, pentru că ministrul a aflat doar partea fundaţiei Conservation Carpathia care spune că în Munţii Făgăraşului lucrurile ar fi scăpat de sub control. Am cerut anularea Meorandumului şi în acest sens am depus o adresă la Minister la care aşteptăm răspuns. Am fixat încă o întâlnire pentru 15 ianuarie 2020, când ve vom reîntâlni cu ministrul Costel Alexa pentru a prezenta noi argumente care să blocheze înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului. Ne-am stabilit şi un calendar al acţiunilor pe această temă. L-am invitat în teritoriu pentru a se întâlni cu specialişti în domeniu, inclusiv cu reprezentanţii Facultăţii de Silvicultură din Braşov, care pot explica ştiinţific situaţia din Munţii Făgăraşului” a explicat Florin Ioani, primarul comunei Viştea, preşedinte al Centrului de dezvoltare ,,Ţara Făgăraşului”.
,,Nu poate exista Parcul Munţii Făgăraş fără acordul primăriilor şi al proprietarilor”
Ministrul Mediului Costel Alexa, a declarat, în timpul vizitei de la herghelie, că nu va accepta înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului. ,,Cunosc subiectul şi nu voi accepta înfiinţarea acestui parc fără acordul proprietarilor şi al primăriilor, aşa cum impune legislaţia. În zonă există déjà situl Natura 2000” a delarat ministrul Alexa.
Vor anularea memorandumului
Despre înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului s-a vorbit încă din 2011, iar în 2016 Memorandumul întocmit de reprezentanţii fundaţiilor implicate în acest proiect a fost asumat de Guvernul României. ,,În 2016 s-a vorbit de Memorandum, dar acesta are în completare Planul de management întins pe vreo 800 de pagini asumat de Guvernul României de la acea vreme. Aceste fundaţii, nici nu le ştim numărul, spun că au făcut un studiu care concluziona necesitatea înfiinţării acestui parc. Cum este posibil, aşa cum au susţinut şi proprietarii de păduri şi păşuni din Ţara Făgăraşului, să vii pe proprietatea mea şi să faci studii fără să mă întrebi şi apoi să iei şi decizii. Ca şi cum ai veni la mine în curte şi îmi impui să-ţi respect regulile pe care le vrei tu. Fundaţiile au obţinut acordul Academiei Române la finele anului 2018, iar acum au nevoie de dezbateri locale pentru a se îndeplini acel calendar stipulat în Planul de 800 de pagini. Ne spun că au achiziţionat terenurile, pădure şi păşuni, pentru a le împăduri, proteja, ca ulterior să le predea statului. Sunt doar vorbe nesusţinute prin documente. Mai mult, vin şi ne impun, prin planul de management, o serie de restricţii, una dintre ele fiind ca administrarea parcului să cadă în sarcina unei asociaţii. Considerăm că acest parc trebuie administrat de instituţiile statului român şi nu de o fundaţie. Noi, proprietarii de păduri şi păşuni din teritoriul vizat de acest parc, ne opunem şi cerem anularea Memorandumului asumat de Guvern în 2016” au spus primarii din Ţara Făgăraşului.
Masivul Făgăraş trecut printr-un lanţ de parcuri naţionale succesive
Se vrea cu tot înadinsul ca Munţii Făgăraş să întregească lista parcurilor naţionale din România şi din Europa. Iniţiatorii proiectului, nişte privaţi cu grele influenţe la nivel guvernamental, vor să transforme masivul Făgăraş cu cei 2000 km pătraţi ai lui într-un ,,Yellowstone European”. Argumentele lor scrise negru pe alb sunt doar promisiuni care ridică în slăvi bunăstarea locală şi protejarea pădurilor şi au fost fabricate cu ani în urmă în ,,laboratoarele” unor fundaţii, asociaţii şi srl-uri care au în spate miliardari ai mapamondului. Totul s-a concretizat în 2016, într-un Memorandum pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului asumat de Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, avizat de vice-ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile Dâncu şi aprobat de premierul Dacian Cioloş. Documentul a ajuns pe masa forurilor locale abia după o lună. Noul parc naţional se suprapune însă pe un alt parc naţional existent, Natura 2000, înfiinţat de Guvernul Năstase.
,,Preşedintele Fundaţiei Carpathia, miliardar într-o zonă săracă”
Aşa cum prevedea Memorandumul, erau necesare dezbateri publice în care proprietarii de terenuri să-şi dea acordul asupra înfiinţării Parculu Naţional Munţii Făgăraşului. Fundaţia Conservation Carpathia a organizat aceste întâlniri regionale şi locale. Numai că nu se aşteptau reprezentanţiii fundaţiei la o revoltă din partea proprietarilor de terenuri din judeţele Braşov, Sibiu şi Vâlcea. Dată fiind situaţia, aceste dezbateri publice nu s-au mai organizat, iar Memorandumul a rămas la sertar. ,,Nu au mai continuat să organizeze întâlnirile locale cu proprietarii, au lăsat totul baltă. Dar cu siguranţă n-au renunţat la idée, iar când vor găsi momentul prielnic vor relua discuţiile. De aceea noi, primarii din Ţara Făgăraşului, laolaltă cu composesoratele vrem să anulăm Memorandmul din 2016. Pe de altă parte, Carpathia cumpără terenuri atât pe munte cât şi păşune, vrea să deţină suprafeţe întinse de terenuri în zona masivului Făgăraş. Nu vom sta cu mâinile în sân şi vom continua să acţionăm până se anulează Memorandumul”a mai spus Florin Ioani. Cel mai vehement în această problemă este Dumitru Flucuş, primarul de la Şinca Nouă. ,,Nu putem lăsa lucrurile aşa. Cum este posibil ca un străin, Cristof Plomberger, să aterizeze în zona noastră şi în câţiva ani să ajungă miliardar în euro? Preşedintele Fndaţiei Carpathia este miliardar într-o zonă săracă. Vrea să cumpere terenuri şi influenţă pentru a deveni stăpân peste Munţii Făgăraşului” a spus primarul Flucuş. (Lucia BAKI)
