În perioada 17-20 iunie a.c. moaștele Sf. Luca al Crimeii au poposit în Parohia Ortodoxă Făgăraș Gară. Joi, între orele 12-19.00, vineri între orele 12-19.00 și după 15.00 și sâmbătă între orele 9.00-19.00 s-au oficiat slujbe: vecernie, utrenie, Sf. Liturghie, sâmbătă, începând de la ora 9.00 a avut loc un parastas iar la ora 17.00 s-a desfășurat Sf. Maslu. Slujbele au fost oficiate în biserica cu hramul ,,Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Făgăraș. ,,În noaptea de vineri spre sâmbătă, începând cu ora 22.00, am săvârșit privegherea în mijlocul moaștelor Sf. Luca al Crimeii alături de bunii noștri credincioși” a spus preotul Adrian Precup, paroh în cadrul parohiei ortodoxe Făgăraș-Gară. Pentru făgărășeni acesta a fost un eveniment deosebit având în vedere prestigiul marelui chirurg și mitropolit Valentin Stanislavovici Voino-Iaseneski. Acesta a fost unul dintre cei mai renumiți chirurgi ai lumii. Luca al Crimeii a fost unul dintre cei mai prestigioși chirurgi ruși, fondator al chirurgiei septice, scriitor religios, episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse și arhiepiscop de Simferopol și Crimeea. În anul 1946 este laureat al ,,Premiului Stalin” pentru medicină. El s-a născut în familia farmacistului Felix Stanislavovici Voino-Iasenețki și a Mariei Dimitrievna. El nu a primit o educație religioasă din partea părinților dar s-a apropiat de Hristos prin lectura asiduă a Noului Testament. Mai întâi intră la Academia de Arte din Kiev pe care însă o abandonează pentru a urma studii de medicină la Universitatea din Kiev. Lucrează ca medic chirurg și anestezist în mai multe spitale din Rusia realizând intervenții chirurgicale la cel mai înalt stadiu, remarcându-se mai ales în chirurgia oftalmologică. În anul 1919 soția sa moare de tuberculoză și a fost numit profesor universitar de anatomie și chirurgie la universitatea din Tașkent. A condus una dintre cele mai importante clinici din Asia Centrală. Publică ,,Eseuri de chirurgie septică”, o carte-manual pentru chirurgi. El se ruga Maicii Domnului înainte de fiecare operație. Este hirotonit preot în februarie 1921, în plină perioadă de persecuție din partea autorităților bolșevice. În cele din urmă este tuns în monahism cu numele de Luca. A avut curajul să atârne o icoană în sala de operații și să țină cursuri îmbrăcat în haine de preot având o cruce la gât. La data de 31 mai 1923 este hirotonit episcop de Tașkent și Turkestan. Autoritățile comuniste decid concedierea lui de la universitate și, ulterior, arestarea. Este arestat în repetate rânduri până la declanșarea războiului ruso-german. Vreme de 11 ani a trăit în exil în diferite locuri de pe teritoriul Uniunii Sovietice. Este adus la Arhanghelsk după ce medicul și profesorul Ivan Mihailovschi s-a sinucis în urma unei crize de nebunie. În această perioadă episcopul Luca își continuă activitatea de medic vindecând un mare număr de bolnavi. Din informațiile furnizate de Alexandr Soljenițîn, el i-a avut pacienți chiar și pe unii dintre demnitarii comuniști. În anul 1942 situația Bisericii Ortodoxe Ruse s-a mai îmbunătățit iar autoritățile sovietice i-au permis să-și desfășoare activitatea de ierarh. El a avut o viață modestă dăruindu-și toate câștigurile săracilor sau orfanilor de război. Starea precară de sănătate îl împiedică să-și mai desfășoare activitatea de medic iar în anul 1956 orbește complet. Se stinge din viață pe data de 11 iunie 1961, la vârsta de 84 de ani. De atunci, mormântul său devine loc de pelerinaj. Pe data de 25 mai 1996 Biserica Ortodoxă Rusă îl trece în rândul sfinților. În urma dezhumării rămășițelor sale pământești s-a constatat că acestea răspândeau o mireasmă plăcută iar inima sa era neputrezită. În anul 2013 este inclus și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române și este prăznuit pe data de 11 iunie. Urmaș al unei vechi familii princiare, artist înzestrat, chirurg genial, profesor universitar și unul dintre pătimitorii temnițelor bolșevice, Sf. Luca al Crimeii a avut foarte multe asemănări cu părintele Arsenie Boca. ,,Am iubit pătimirea, fiindcă minunat curățește sufletul” sunt cuvintele care i-au rămas celebre. (Ștefan BOTORAN)
