Munţii Fãgãraşului oferã spectacole unice pe tot parcursul anului, dar la începutul lunii iunie ei devin atracţia turiştilor. Atunci când bujorii de munte înfloresc şi acoperã crestele masivului, oferã un spectacol fascinant, cel mai bun prilej pentru a fi imortalizat de iubitorii de munte şi de naturã. Sute de turişti ajung, în aceastã perioadã, în masiv pentru a admira covorul roşu format de bujorii de munte. Pentru a ajunge în locurile în care creşte aceastã plantã, turiştii şi localnicii trebuie sã meargã pe jos aproximativ trei ore de la baza masivului. Salvamontiştii au dedicat acestei flori alpine şi un festival cãruia i-au dat numele ,,Bujorul de munte”. Deşi pandemia a interzis organizarea ediţiei 2020 a festivalului, turiştii au rãmas loiali spectacolului dat de naturã şi ajung în numãr mare în golul alpin pentru a admira bujorii de munte în toatã splendoarea lor.
Smârdarul are calitãþi terapeutice
Bujorul de munte mai este numit şi smârdar sau cocozar şi face parte din genul botanic Rhododendron, gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la înălţime, din Himalaya, Caucaz, Carpaţi până în Munţii Alpi şi Pirinei. Deşi este asemănător cu bujorul propriu-zis, bujorul de munte nu trebuie confundat deoarece floarea ce se regăseşte într-o mare parte dintre grădini face parte din altă familie botanică, Paeoniaceae. Smârdanul a fost clasificat pentru prima oară de către botanistul austriac Theodor Kotschy şi de maghiarul Lajos von Simonkai. Plantele sunt considerate de oamenii locului ca fiind bune tratamente pentru numeroase afecţiuni, ale ficatului, ale spatelui şi se spune că ar avea şi proprietăţi afrodisiace. Bujorul de munte este o plantă mucilaginoasă şi conţine aminoacizi esenţiali şi alţi compuşi activi precum cristalele microsublimare şi polifenoli. În prezent planta se află pe cale de dispariţie şi este protejată prin lege. Tocmai de aceea în fiecare an, echipajele Jandarmeriei au atribuţii de a patrula zona în perioada în care înfloresc bujorii de munte pentru a preveni distrugerea lor. Amenda pentru smulgerea lor se situează între 5.000 şi 10.000 de lei.
Petalele folosite la dulceaţă şi la ceai
Localnicii sunt şi ei fascinaţi de aceste flori, dar şi de calităţile lor terapeutice. Foarte mulţi urcă în masiv pentru a culege bujori de munte, petalele lor fiind utilizate la ceaiuri şi la dulceaţă. Turiştii trebuie să ştie în primul rând că bujorul de munte nu tolerează transplantări, astfel încât e practic imposibil ca planta să se prindă în grădini. Florile bujorului de munte nu sunt doar frumoase, ci şi foarte parfumate, mirosul fiind cumva asemănător celui al vişinelor.
Au un miros şi o aromă deosebite
Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu mai mulţi localnici care an de an urcă în masiv pentru a admira bujorii de munte înfloriţi.
,,Bujorul de munte se găseşte la altitudini mari, în tufe dese şi pitice. Petalele bujorului de munte seamănă cu cele de trandafir, iar frunzele rămân verzi tot timpul anului. Bujorul de munte creşte la cote înalte, de peste 1.400 pînă la 1.900 metri altitudine. În Munţii Făgăraşului tot păşunatul alpin este plin de bujori de munte. Aceste flori înfloresc la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, imediat cum se topeşte zăpada, iar floarea rezistă o perioadă de trei- patru săptămâni în golul alpin. Primele flori înfloresc la cota de 1.400 metri, iar ultimele la 1.900. Bujorul de munte ocupă suprafeţe mari de teren în masivul Făgăraş. Aceste flori au un miros plăcut şi o aromă deosebită. Primăvara în golul alpin priveliştea este fantastică, Muchia Drăguşului este o splendoare, în zona respectivă s-a format un impresionant covor de bujori de munte. De la această floare se culeg petalele care sunt folosite de regulă la ceai, sirop şi dulceaţă. În fiecare an am cules bujori de munte pe care i-am uscat şi îi folosesc iarna la ceai. De regulă bujorul de munte îl amestec cu cimbrişor şi zmeură, iar acest ceai are o aromă deosebită. În urmă cu 30 de ani, oamenii locului spuneau că această plantă are proprietăţi terapeutice şi culegeau saci plini cu petale de bujor de munte. Acum foarte mulţi turişti vin doar să facă poze la locurile minunate cu aceste flori. Doar localnicii mai culeg petale şi fac dulceaţă din bujori de munte şi sirop. În această perioadă bujorii de munte sunt acoperiţi de un strat de zăpadă, iar cei de la cote înalte de un strat de gheaţă ’’ a spus salvamontistul, Tomas Bross.
Muntele devine roşu
,,La începutul lunii iunie muntele devine roşu şi este impresionant de frumos. Nu sunt cuvinte să descrii zona alpină când înfloresc aceste flori. Bujorul de munte se întinde pe suprafeţe mari din Munţii Făgăraşului. În fiecare an, atunci când înfloresc bujorii, merg în zona alpină să-i pozez. Am fost de zeci de ori în Munţii Bucegi, Piatra Craiului şi Retezat, însă bujor de munte ca la noi în Munţii Făgăraşului nu am văzut. Pe traseul dintre Valea Sâmbetei şi Fereastra Mare versanţii sunt îmbrăcaţi în mii şi mii de bujori. Florile formează un covor spectaculos. La noi în zonă, bujorul de munte mai este cunoscut şi sub denumirea de rododendron. În acest an mi-am propus să montez cortul lângă o cascadă în zona Pârâului Doamnei pentru a admira aceste minunate flori şi să le simt mirosul. O să stau câteva zile să-mi încânt privirea cu frumuseţiile naturii. În urmă cu câţiva ani am făcut dulceaţă de bujor de munte, dar acum nu mai culeg’’ a spus Gabriel Sandu din oraşul Victoria.
,,Bujorul de munte este mândria Munţilor Făgăraş”
,,Bujorul de munte este una dintre puţinele flori ocrotite de lege. Acestea cresc la peste 1.600 metri altitudine deasupra pădurilor de conifere, în golul alpin. Bujorul de munte mai este cunoscut sub numele de rododendron şi încântă privirea turiştilor. Când înfloresc bujorii foarte mulţi turişti vin şi pozează spectacolul oferit de natură. Această floare este mândria noastră, mândria Munţilor Făgăraş’’ a spus Lucia Lungu, salvamontist montan.
,,Când înfloresc, ai impresia că muntele a luat foc”
,,Bujorul de munte reprezintă o atracţie pentru turişti. Când înfloresc bujorii, sute de turişti vin în Munţii Făgăraşului, unii pozează frumoasele flori, iar alţii culeg petalele acestora. Când sunt în floare, ai impresia că muntele a luat foc. În ultimii trei ani, în luna iunie când bujorul de munte era înflorit organizam festivalul bujorului de munte la cabana Valea Sâmbetei. Acest festival organizat de salvamontişti a fost botezat ,,Bujorul de munte’’ pentru că pe Valea Sâmbetei sunt foarte mulţi bujori. În acest an, din cauza pandemiei, nu se va organiza această manifestare. În această perioadă bujorul de munte încă nu a înflorit pentru că nu s-a topit zăpada. Vom culege din nou petale pentru turiştii care vor să savureaze renumitul ceai de bujor de mute’’ a spus Nicolae Zdrăilă, cabanierul de la cabana Valea Sâmbetei.
Festival dedicat bujorului de munte
În ultimii trei ani, Cabana Valea Sâmbetei a fost gazda festivalului ,,Bujorul de munte’’ . ,,Cabana era neîncăpătoare, locurile de cazare disponibile imediat erau epuizate. Zeci de turişti îşi montau corturile în apropierea cabanei ca să participe la festival. Era festivalul distracţiei şi culorii. Se organizau concursuri, se cânta, se recitau poezii, era o atmosferă deosebită. La acest festival participau turişti din toată ţara, Constanţa, Bucureşti, Călăraşi, Galaţi, Sibiu, Braşov, dar şi din oraşul Victoria. Asociaţia de Turism Carpaţii de Curbură şi SKV Ţara Făgăraşului oraganizau acest festival. În cadrul acestei manifestări dedicam câteva momente memoriale pentru prietenii şi colegii decedaţi în Munţii Făgăraşului’’ a mai spus salvamontistul Tomas Bross.
- Alexandru Porancea din Făgăraş, membru Salvamont Bran, membru al federaţiei Române de Alpinism şi Escaladă a decedat pe Valea Sâmbetei la ,,Colţul Bălăceni’’
- Ion Sfetea a fost membru fondator şi şef la Salvamont Râşnov
- Nicolae Scurtu, membru şi medic la Salvamont Râşnov, a decedat în avalanşă la Bâlea Cascadă. (Carla TATU)
