Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci; Sf. Mc. Acachie și Codrat
- Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer, la Ierusalim, acesta este un eveniment care a avut loc pe vremea împăratului Constanțiu, fiul lui Constantin cel Mare, care a îmbrățișat erezia ariană (N.R- învățătură din sec. IV formulată de preotul Arie din Alexandria, care, deși recunoștea că persoana lui Iisus Hristos are caracter divin, susținea totuși că este o ființă creată de Dumnezeu Tatăl). De fapt, și împăratul Constantin a primit botezul de la un episcop semi-arian.
,,Că…în Duminica Cincizecimii, adică la pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare care a căzut atunci, în anul 351, în ziua de 7 mai, la ceasul al treilea, s-a arătat pe cer semnul Sfintei Cruci a Domnului, strălucind cu o lumină negrăită, mai mult decât soarele; și tot poporul îl privea, minunându-se, cu spaimă mare. Acest semn al Sfintei Cruci a stat deasupra sfântului munte al Golgotei, pe care Domnul nostru a fost răstignit, și s-a întins, ajungând până la muntele Măslinilor, și se potrivea lățimea crucii cu lungimea sa. Iar frumusețea ei era atât de împodobită, încât se asemăna cu fața curcubeului, atrăgând privirea tuturor spre ea”. (Proloagele II);
- Codrat s-a nevoit în vremea prigoanei împăratului Deciu, una dintre cele mai perfide prigoane împotriva creștinilor. El era originar din Nicomidia (N.R- Turcia actuală, Nicomidia antică se afla în extrema estică a Mării Marmara, într-un golf ce pătrunde în teritoriul Anatoliei) și fost arestat împreună cu mai mulți creștini, el și-a sfârșit viața la Ermupolis. După ce a fost torturat într-un mod cumplit (i s-a turnat untdelemn și smoală pe trup, după care a fost ars), i s-a tăiat capul;
- Sf. Mc. Acachie a fost episcopul Melitinei (N.R- cetate din Armenia) a primit cununa muceniciei în vremea împăratului Decius. Mărturisirea lui de credință a rămas atestată în istorie la anul 250 sau 251. El îl înfruntă pe consulul roman Marțian cu următoarele cuvinte:
,,Și eu am ordin să nu mă lepăd de Dumnezeul meu; dacă tu te crezi obligat a te supune unui om muritor, care în curând va fi mâncarea viermilor, cu atât mai mult trebuie să mă supun eu unui Dumnezeu Atotputernic, nefinit, etern, care a declarat că se va lepăda înaintea Tatălui său de acel ce se va lepăda de dânsul înaintea oamenilor”.
(Ștefan BOTORAN)