Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că se instituie starea de urgenţă pe întreg teritoriul României pentru 30 de zile. Decretul semnat de preşedintele Klaus Iohannis privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 0212 din 16 martie. În termen de cel mult cinci zile, preşedintele urmează să solicite Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate. Decretul privind instituirea stării de urgenţă include şi două anexe, referitoare la măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă, dar şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală, acestea din urmă putând fi luate doar după o evaluare a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul prim-ministrului şi în funcţie de mai multe criterii privind intensitatea transmiterii COVID-19, numărul de pacienţi raportat la capacitatea sistemului sanitar. În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, preşedintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea. În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.
(Decretul integral îl puteţi citi pe www.monitorfg.ro)
Pe perioada stării de urgenţă se pot plafona preţurile
Pe perioada stării de urgenţă se pot plafona preţurile la medicamente şi aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate publică (energie electrică şi termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanţi etc.), în limita preţului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgenţă.
Măsurile de primă urgenţă
Măsurile de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală se dispun potrivit evaluării realizate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul prim-ministrului, pe baza următoarelor criterii: intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19; frecvenţa apariţiei unor focare într-o zonă geografică; numărul de pacienţi critici raportat la capacitatea sistemului sanitar; capacitatea şi continuitatea asigurării serviciilor sociale şi de utilităţi publice pentru populaţie; capacitatea autorităţilor publice de a menţine şi asigura măsuri de ordine şi siguranţă publică; măsurile instituite de alte state cu impact asupra populaţiei sau situaţiei economice a României; capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină; apariţia altor situaţii de urgenţă. După îndeplinirea acestor paşi procedurali ministrul afacerilor interne sau înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin ordonanţă militară, pot dispune:
1. Izolarea şi carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum şi a celor care iau contact cu acestea; măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;
2. Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
3. Limitarea sau interzicerea circulaţiei vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum şi ieşirea din zonele respective;
4. Interzicerea graduală a circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute şi a metroului;
5. Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
6. Asigurarea pazei şi protecţiei instituţionale a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional;
7. Identificarea şi rechiziţionarea de stocuri, capacităţi de producţie şi distribuţie, de echipamente de protecţie, dezinfectanţi şi medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19.
Domeniul ordine publică
Poliţia Locală se subordonează operaţional Ministerului Afacerilor Interne.
Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor se subordonează operaţional unităţilor teritoriale de poliţie, care stabilesc activităţile de sprijin pe care acestea le execută.
Serviciile voluntare de pompieri (situaţii de urgenţă) se subordonează operaţional unităţilor teritoriale pentru situaţii de urgenţă, care stabilesc responsabilităţile şi modul de acţiune al acestora.
Serviciile publice de ambulanţă se subordonează operaţonal inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.
(1) Ministerul Apărării Naţionale sprijină, la cerere, Ministerul Afacerilor Interne pentru asigurarea pazei şi protecţiei unor obiective/zone, transportul de efective, materiale şi tehnică pentru îndeplinirea misiunilor specifice, triaj epidemiologic, asistenţă medicală şi alte misiuni în funcţie de evoluţia situaţiei. Instituţiile din cadrul Sistemului naţional de ordine publică şi securitate naţională suplimentează, la nevoie, efectivele şi tehnica pentru intervenţie, prevăzute în planuri, în funcţie de evoluţia situaţiei.
Instituţiile din cadrul Sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională pot angaja fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de 6 luni, personal din sursă externă sau cadre care au trecut în rezervă, cărora le-au încetat raporturile de serviciu.
Pentru ca efectivele instituţiilor din cadrul Sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională să fie mereu la dispoziţie în scopul intervenţiei în cazuri reale generate de pandemia de COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, se suspendă exerciţiile, simulările, aplicaţiile şi orice alte activităţi care pot interfera cu măsurile luate de autorităţile competente destinate prevenirii şi combaterii răspândirii infecţiilor cu COVID-19, cu excepţia celor cu caracter militar desfăşurate în poligoanele de instrucţie.
Klaus Iohannis, preşedintele României: „Ne aflăm într-o situaţie cu care omenirea nu s-a mai confruntat în istoria recentă. Vom trece cu bine prin această grea încercare dacă luăm imediat cele mai drastice măsuri şi înţelegem cu toţii că severitatea lor este pe măsura gravităţii perioadei pe care o traversăm.
Începând de astăzi se instituie starea de urgenţă pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile. Pandemia cauzată de răspândirea infecţiilor cu noul coronavirus nu poate fi stopată decât prin măsuri excepţionale, care au dovedit că au efecte pozitive în ţările grav afectate de evoluţia virusului. Aceste măsuri vizează sănătatea publică, domenii sociale şi economice, dar vizează, deopotrivă, şi îngrădirea exercitării unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Oricât de greu ar fi să ne adaptăm acestor limitări, aceasta este singura cale prin care salvăm vieţile celor dragi nouă, vieţile celor de lângă noi! Este extrem de important ca oamenii să fie corect informaţi şi de aceea vreau să spun românilor ce înseamnă instituirea stării de urgenţă pe teritoriul ţării noastre potrivit decretului pe care l-am semnat astăzi, ce efecte va produce asupra vieţii fiecăruia dintre noi şi în ce măsură ni se schimbă viaţa în următoarea perioadă“.
Câteva măsuri din domeniul muncii şi protecţiei sociale
Guvernul poate sprijini angajatorii şi angajaţii afectaţi de efectele crizei COVID-19, prin derogări de la prevederile legale în vigoare.
Prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale se stabilesc măsuri de protecţie socială pentru angajaţi şi familiile acestora din sectoarele economice a căror activitate este afectată sau oprită total sau parţial prin decizii ale autorităţilor publice, pe perioada stării de urgenţă.
Pe perioada stării de urgenţă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, nu se aplică angajaţilor sistemului naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei şi al ministrului transporturilor, după caz.
Pe durata stării de urgenţă, are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori, de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă, cu excepţia controalelor dispuse de către Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, a celor dispuse de Inspecţia Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârşirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social şi pentru cercetarea accidentelor de muncă.
Autorităţile pot opri site-uri care difuzează informaţii false privind COVID-19
Autorităţile pot opri site-urile care difuzează informaţii false cu privire la COVID-19 sau la măsurile de protecţie şi prevenire şi pot totodată bloca accesul utilizatorilor la astfel de informaţii, conform măsurilor cu aplicabilitate directă asociate decretului de instituire a stării de urgenţă semmnat luni de către preşedintele Klaus Iohannis. Grupul de Comunicare Strategică a precizat că o astfel de măsură nu priveşte instituţiile de presă recunoscute la nivelul opiniei publice, a căror identitate este cunoscută, şi cu care autorităţile se află într-un raport de colaborare şi dialog permanent, ci „acţiunile de dezinformare al căror scop este de a induce panica, prin intermediul unor publicaţii fără identitate ori a unor publicaţii care în mod sistematic prezintă informaţii fără bază reală”.
