Tur Alpin Făgăraş şi taberele montane de tineret. Interviu cu Marian Popa, preşedintele asociaţiei

În taberele de la  Breaza şi  Lisa îşi petreceau vacanţele sute de copii. Tradiţia s-a stins după  1990, iar taberele care, atunci,  erau animate au rămas pustii şi s-au degradat.  Tradiţia este relaută de câţiva ani de asociaţia Tur Alpin care organizează tabere de tineret la baza masivului Făgăraş.  Anul trecut, de exemplu, peste 600 de copii din întreaga ţară au petrecut la Lisa timp de 10 zile, dar nu în fosta tabără, ci pe un teren închiriat de la un proprietar. Tur Alpin este singura asociaţie din Ţara Făgăraşului care investeşte în turism montan pentru elevi şi tineri. Am stat de vorbă cu preşedintele asociaţiei, Marian  Gheorghe  Popa, despre succesul în rândul tinerilor a acţiunilor  organizate în natură, dar şi despre problemele cu care se confruntă.

Reporter:  Sunteţi preşedintele asociaţiei Tur Alpin pe care aţi înfiinţat-o în 2007. Ce scop are Tur Alpin şi cui se adresează?

Marian Popa:  Am înfiinţat Tur Alpin în 2007, sediul central este la Sibiu, iar la Făgăraş şi Iaşi avem două filiale. Scopul asociaţiei este  dezvoltarea turismului şi îngrijirea şi ecologizarea  mediului. Ne adresăm  tuturor tinerilor din ţară şi iubitorilor de drumeţii montane.  Pentru a-i atrage  şi implica pe tineri  în acţiunile asociaţiei  organizăm tabere, excursii, acţiuni de ecologizare în diferite zone ale ţării, concursuri. Eu am activat  2,5 ani în Transmont şi când  am reuşit să  pun pe picioare asociaţia, mi s-a spus că banii care intră în asociaţie vor fi cheltuiţii altfel,  nu pentru  concursuri şi  cupe.  Atunci am renunţat la Transmont şi am înfiinţat Tur Alpin. Pot spune că Tur Alpin s-a înfiinţat din două cluburi dezbinate, o parte dintre  membrii de la Făgăraş care au fost la Transmont, şi  o altă parte,  membrii de la Sibiu care  au fost la asociaţia Măgura Ciznădie. Ne-am unit şi am făcut Tur Alpin. La Făgăraş activează permanent 19 tineri de la 7 la 22ani şi 7 adulţi, la filiala Sibiu sunt 28 adulţi, iar la Iaşi 40 de tineri. Filiala Făgăraş  are ca vicepreşedinte pe Loredana Popa şi secretar pe Liliana Renciu, iar la filiala Sibiu vicepreşedinte este Bogdan Guşe şi secretar Dana  Băncioiu. Preşedintele celor două filiale sunt eu. Ne propunem să înfiinţăm şi o secţie de veterani la care să atragem iubitorii de munte.

Concursuri şi tabere în 2020

R.: Aveţi un program al activităţilor pentru fiecare an? Ce v-aţi propus pentru 2020?

M.P.: La începutul fiecărui an  ne stabilim planul de activităţi pe care-l urmărim pe parcursul anului. În acest an avem programate mai multe acţiuni. La  1 aprilie 2020, se va desfăşura  a 3-a ediţie a manifestării  ,,După noi rămâne verde”, care constă  în acţiuni şi ecologizare pe Valea Sâmbetei. Am avut în jur de 100 de persoane implicate în această campanie. Sper ca în acest an să depăşim numărul de participanţi. Zona pe care o vizăm este cuprinsă între  capătul  livezii de la Sâmbăta până la drumul forestier şi la pârtia Drăguş.  Am adunat  anul trecut cam 200 de saci de gunoaie, de la pampersi, doze de bere, pet-uri, moloz, de toate  am găsit pe malul râului Sâmbăta. Colaborăm în astfel de acţiuni cu Salco Serv care ne ajută cu saci şi cu transportul gunoaielor. Am ecologizat şi malul Oltului, în zona Făgăraşului.

R.: Aţi organizat tabere pentru elevi şi tineri. În acest an aveţi în program organizarea de tabere?

M.P.: În acest an vom organiza trei  tabere, toate cu tematică montană. În special  urmărim dezvoltarea tinerilor în natură,  vrem să-i deprindem să   înveţe să se descurce singuri. Astfel ne vom axa pe  orientarea cu busola şi harta, vom avea  tir cu arcul şi tot felul de jocuri.  Taberele le organizăm la Breaza şi la Sâmbăta. În zona turistică  de la Breaza vom campa cu corturi  la cantonul silvic, iar  la Sâmbăta la o pensiune care a acceptat să ne ofere o reducere pentru cazare.  Taberele durează cam 6 zile.  La Sâmbăta tabăra va fi organizată în iulie, iar la Breaza,  la cantonul silvic,  în iulie şi august.

Cupa Tur Alpin la Breaza

R.: Ce concursuri  vor fi organizate sub egida ,,Tur Alpin”?

M.P.: Membrii asociaţiei participă în fiecare an la  concursuri montane. În prima săptămână  din iulie, respectiv în perioada  10-12  iulie va avea loc ediţia a 4-a a Cupei Tur Alpin. Până în prezent am avut  participanţi din ţară, multe  cluburi montane, dar în acest an aşteptăm cât mai  mulţi participanţi de la noi din zonă.  Este un concurs montan cu probe:  orientare turistică pe hartă, cu busolă, avem ,,Goana lupului”, este o competiţie pe un traseu stabilit care trebuie parcurs  într-un anumit timp,  vom avea o probă de cunoştinţe  generale despre zona Făgăraş,  o probă de prim ajutor, iar  seara vor fi activităţi distractive.

R.: Cum atrageţi participanţii la acest concurs şi cine îi pregăteşte?

M.P.: Dacă sunt cluburi, fiecare club  îşi instruieşte concurenţii. Noi când depunem formularul pentru Cupă, publicăm şi grila de concurs în care sunt stipulate  toate cerinţele concursului, inclusiv bibliografia. Avem  un juriu format din 6 persoane din care  3 sunt membri ai clubului Tur Alpin, un folchist consacrat pentru secţiunea de cultură,  la alpinism un reprezentant de la Salvamont, iar pentru  prim ajutor, un reprezentant de la SMURD. Participanţii vor fi recompensaţi cu premii şi cupe. Anul trecut am oferit câştigătorilor  căni şi tricouri  personalizate cu Tur Alpin, cupe şi premii. Aceste concursuri au mare efect în rândul tinerilor pentru  că tineretul iubeşte natura,  în special muntele. În momentul  în care un tânăr a luat legătura cu muntele, cu natura, el se rupe de cotidiian, de realitatea  oraşului, baruri, cluburi, calculator. Astfel încercăm  să-i scoatem în natură cât mai mult, să-i facem să prindă drag de natură şi de munte. S-au înscris pe lângă tineri şi persoane vârstnice, cel mai bătrân concurent a fost un localnic din Pojorta de 86 de ani.

Greu cu finanţarea

R.: Toate aceste  acţiuni necesită finanţare. De unde faceţi rost de bani pentru activităţile asociaţiei?

M.P.: Avem o taxă de 5 lei/lună pentru membrii clubului, apelăm la sponsorizări şi mai beneficiem de acel procent de  2% din venit stipulat în Codul fiscal.  Cel mai greu este să obţinem sponsorizări pentru că Făgăraşul este un oraş mic şi cu venituri mici.  Am încercat şi proiecte. Am depus un proiect acum 2 ani la Primăria Făgăraş la acele fonduri alocate asociaţiilor şi fundaţiilor, dar  a fost respins.  Am fost şocaţi, noi, membrii Tur Alpin, să aflăm că acelaşi proiect, dar sub altă denumire, a fost luat şi depus de altcineva şi  i-a  fost aprobat.  Este vorba despre  remarcarea traseelor montane din zona noastră. Nouă ni s-a spus că nu este eligibil, dar lui  Nae Mercureanu şi Transmont i-a fost aprobat. Cred că aceste aprobări sunt pe ochi frumoşi, nu pe utilitatea proiectului depus.

Tabăra de la Breaza stă în paragină

R.: De ce nu aveţi în zona montană a Făgăraşului un loc, o cabană,  în care să desfăşuraţi  acţiunile asociaţiei, tebere, cupe?

M.P.: Nu avem în Ţara Făgăraşului vreo cabană sau vreun teren în proprietatea asociaţiei.  În schimb  am reuşit să cumpărăm un teren pe Valea  Sadului  unde am făcut o căbănuţă.  Am turnat fundaţie, am ridicat  o filigorie, pe care am dotat-o cu vase, mese, scaune, pentru a fi  utilă pentru toţi turiştii care ajung în acea zonă. La noi în Ţara Făgăraşului nu putem  face un astfel de proiect. Este vechea poveste cu tabăra de la Breaza, unde  nu se vrea să ni se aloce teren. Am cerut  satul de vacanţă de la Breaza unde se organizau în trecut tabere pentru copii, dar am fost refuzaţi. Foloseam locaţia  strict pentru organzarea de tabere.  Nu se doreşte dezvoltarea taberei, mai bine să se dărâme decât să fie repusă pe picioare. Prima cerere a fost în 2007, apoi în 2009, dar cu acelaşi  răspuns egativ. Proprietarii erau   Primăria Făgăraş şi Primăria Lisa, dar  iniţial a aparţiut şcolilor din Făgăraş şi Breaza. Se pare că niciunul dintre aceşti proprietari nu deţin acte pentru acest obiectiv, nici măcar proiectul acestuia. Din ce am aflat  nu mai există niciun act  doveditor că acea clădire ar aparţine cuiva. În schimb Primăria Lisa a retrocedat oamenilor terenul pe care se află tabăra.  Mai există o familie în Breaza care n- a acceptat retrocedarea şi a fost împreună cu mine la Primăria Lisa şi a susţinut că dacă Tur Alpin preia tabăra de la Breaza, renunţă la teren în favoarea noastră. Dar nici aşa  nu se vrea, mai bine rămâne în paragină cu totul.

R.: Câţi tineri participă la taberele Tur Alpin?

M.P.: Anul trecut am avut o tabără de 600 de suflete timp de 10 zile  la Lisa, pe un teren privat. S-a plătit  o sumă infimă, dar tinerii au venit pentru că au vrut munte. Am avut mulţi copii din toată ţara şi 160 de adulţi supraveghetori de la clubul nostru şi de la alte cluburi montane din ţară. Aşa readucem tineretul la natură. Odată la 2 ani organizăm o tabără mare precum cea de la Lisa. În acest an încercăm să organizăm  un camping de corturi  în apropierea râului Breaza. În prezent  ducem tratative cu cei de la Paşcani care vor să participe.

Povestea taberelor şcolare

Taberele şcolare de la Plaiul Lisei şi Breaza au fost cândva oaze de relaxare pentru elevii veniţi din toată ţara pentru a-şi petrece vacanţa mare.   Pentru generaţiile de elevi ale anilor ‘70-‘90 au rămas vii şi frumoase amintiri acele zile petrecute la baza Făgăraşilor. Copiii îmbinau în inima naturii activităţile recreative cu frumuseţea Munţilor Făgăraş şi cu adevărate lecţii de geografie aplicată. ,,Depăşeam locurile de cazare şi montam corturi atât de mulţi copii petreceam vacanţa în taberele de aici” a spus un fost elev care în fiecare an ajungea la Plaiul Lisei. După 1990, taberele s-au închis, iar o bună perioadă au ajuns loc de cazare pentru drujbarii care tăiau pădurile de pe crestele Făgăraşilor. Astăzi, construcţiile au ajuns ruine. Responsabilitatea a fost pasată de-a lungul timpului între primării, şcoli, inspectoratul şcolar şi proprietarii de teren care îşi cereau dreptul asupra proprietăţii.   Vechea tabără de la    nu mai este folosită de 28 de ani şi este părăsită. Este amplasată în extravilanul satului Breaza, la 3 km. Se parcurge un drum forestier paralel cu Valea Brezei şi Valea Brescioarei până să ajungi la acest complex. Tabăra se află în vecinătatea punctului turistic deţinut de SC Negoiul SA Făgăraş, astăzi îngrijit de actualul viceprimar al comunei Lisa. Tabăra şcolară din plaiul Brezei se întinde pe o suprafaţă de un hectar împrejmuită cu gard, iar la intrare are o poartă metalică şi o portiţă. În mijlocul curţii este clădirea cu parter şi etaj unde copiii erau cazaţi şi serveau masa. La drum sunt căsuţele, 11 la număr, care completau spaţiile de cazare.   De aici se poate urca spre zona Urlea şi Colţii Brezei, un traseu de 3 ore.  La vreo  500 m, după ce treci de un pod, se vede schitul Brezei, un loc liniştit păstorit de 3 călugări, iar mai sus cu  250 m, se pot vedea ruinele cetăţii lui Negru Vodă. Am aflat că tabăra şcolară Breaza se află în administrarea fostei Şcoli Gimnaziale nr. 5 Făgăraş, actualmente Liceul Teologic ,,Constantin Brâncoveanu”. A fost construit prin anul 1965 de către OJT, iar printr-un contract de locaţiune a fost predat şcolii din Făgăraş.   Primarul din Lisa, Gheorghe Moga, spune că s-a realizat un schimb de terenuri între Şcoala din Făgăraş şi Comuna Lisa, iar vechea tabără a ajuns în patrimoniul Primăriei Lisa. ,,Vom investi în acest obiectiv şi vom păstra vechea destinaţie” a explicat primarul Gheorghe Moga în august 2018.  Conform unei expertize tehnice întocmite în ianuarie-februarie 1994, obiectivul avea următoarele caracteristici. Corpul principal de cazare are parter şi etaj. La parter era o sală de mese generoasă cu o suprafaţă de 115 mp care se prelungea cu o bucătărie de 25 mp şi o cămară pentru depozitarea produselor alimentare de 8 mp. Tot aici erau amenajate 3 camere de cazare în care se intra dintr-un hol de vreo 6 metri lungime şi lat de alţi 2 m. Şi etajul clădirii era generos, avea 5 camere mari de 15 mp, dar şi de 35 mp despărţite de două coridoare de 14 m şi 4 m lungime, late de 1,3 m. Etajul se deschidea într-o terasă de 15 mp. Locurile de cazare erau completate şi de 11 căsuţe din lemn, fiecare cu o suprafaţă de 9 mp. Complexul avea un grup sanitar de tip turcesc cu 4 cabine. Întreaga incintă întinsă pe o suprafaţă de un hectar era împrejmuită cu stâlpi din beton şi ţeavă şi gard, iar la intrare a fost montată o poartă şi o portiţă metalică. La vremea construirii taberei, s-au cheltuit 729.243 lei, scrie expertul care a folosit în redactarea documentului cataloagele de preţuri valabile în anul 1982-1989. Aveste valori reactualizate după normele din 1990 ajung la 872.171 lei. După 1990, tabăra a fost închisă, iar personalul angajat trimis în şomaj. ,,Aici erau bucătărese, femei de serviciu, un administrator, era mult personal” a explicat un localnic. Totuşi, clădirea a fost folosită de către muncitorii angajaţi de firmele care expoatau pădurea din munţi.    (Lucia BAKI)