- Moştenitorul localnicului care a găsit tezaurul monetar în grădina sa din Părău vrea cele 5372 de monede de argint
- La anii 1600, tezaurul valora 10100 dinari, costul a 123 de porci sau a 62 de vaci
- Instanţa a judecat primul dosar civil înregistrat în 2018 folosind un decret comunist din 1958
- Localnicul nu se lasă şi vrea tezaurul la el acasă
Mulţi români îşi încearcă norocul şi cer în instanţă obiecte, bunuri, terenuri, averi pe care le-ar fi deţinut înaintaşii lor. Instanţele de judecată româneşti au înregistrat dosare care mai de care mai ieşite din comun. Un cetăţean a cerut Moldova, considerându-se unicul urmaş al lui Ştefan cel Mare. Tot el a cerut CSM să-l declare direct preşedintele României. Un altul a cerut tablouri aflate în patrimoniul unor muzee mari din ţară. Un bărbat din Brăila a chemat în instanţă guvernul Statelor Unite ale Americii pe care îl consideră responsabil de suferintele sale. Le solicita şefilor din justiţie să aducă în sala de judecată alături de magistraţi şi magicieni de la ONU susţinând că ,,a fost agresat magic timp de 23 de ani”. O femeie din Craiova se plânge în instanţă că ar fi fost fost victima serviciilor secrete australiene şi germane, ai căror agenţi secreti ar fi răpit-o şi i-ar fi interzis să se mai întoarcă acasă, în Australia. Un alt justiţiabil, din Bucureşti, a deschis un proces în care viza conturile bancare ale împăratului Germaniei Wilhelm al II-lea. Un bărbat din Argeş care îşi spune Rege Mareşal Procuror General la Excepţional cere desfiinţarea mai multor instante, inclusiv a Curţii Constituţionale, nemulţumit de sentinţele primite în ultimii ani. Judecătoria Făgăraş judecă acţiunea civilă a unui localnic care cere tezaurul monetar de la Părău, care are o vechime de peste 400 de ani. La bară au fost chemate pe rând Muzeul Ţării Făgăraşului, Statul român, CJ Braşov, Ministerul Culturii, CL Făgăraş.
Proces după 40 de ani
Tezaurul monetar de la Părău este disputat în instanţă la 40 de ani de la găsirea lui în curtea lui Dumitru Şulea de la nr. 47 din Părău. Tezaurul este cerut de fiul lui Dumitru Şulea de la Muzeul Ţării Făgăraşului care-l deţine în prezent. Tezaurul monetar de la Părău face obiectul dosarului civil nr. 3699/226/2019 înregistrat la Judecătoria Făgăraş în care moştenitorul lui Dumitru Şulea se războieşte, de data aceasta cu Muzeul Ţării Făgăraşului şi Consiliul Local Făgăraş. ,,Bunurile cultural mobile preluate ilegal de autorităţi ale statului după data de 6 spetembrie 1945 pot fi revendicate de proprietarii de drept şi vor fi restituite acestora de către autorităţile care le deţin, pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, precum şi valoarea excepţională a descoperirii arheologice făcute de tatăl meu, precum şi faptul că acesta nu a primit nicio recompensă pentru tezaurul descoperit, ba mai mult a şi fost încarcerat timp decâteva zile” se arată în acţiunea civilă a reclamantului. Pe ordinea de zi a şedinţei CL Făgăraş programată pentru data de 26 septembrie a.c., un proiect de hotărâre vizează acest proces, în sensul angajării unui avocat. Reclamanatul cere cele 5372 de monede, ,,tezaur care să îmi fie lăsat în deplină proprietate şi liniştită posesie”. Bărbatul a notificat în prealabil Muzeul cerându-i o copie a actului prin care a fost preluat tezaurul de la tatăl lui.
Proces pierdut de moştenitor în faţa instituţiilor statului
Anterior acestui dosar cvil, fiul lui Dumitru Şulea a chemat la bară în dosarul civil nr. 4910/226/2018 pe Muzeul Ţării Făgăraşului, CJ Braşov, Ministerul Culturii, Statul român prin Ministerul Finanţelor Publice. Judecătoria Făgăraş a respins bărbatului acţiunea civilă prin sentinţa nr. 762/2019 emisă în luna martie 2019, uzând de un act normativ comunist, respectiv Decretul 167/1958 care stipula un termen de prescriţie de 3 ani. Fiul lui Dumitru Şulea cerea, în acest dosar, recompense băneşti constând în 30% din valoarea tezaurului şi plata unei bonificaţii suplimentare de 15% din valoarea tezaurului. Un caz similar s-a întâmplat la Bucureşti când un moştenitor a cerut de la Muzeul Naţional de Artă al României două tablouri, ,,Călugăriţa” şi ,,Judith cu capul lui Holofern” de autori necunoscuţi. După ani de procese, respectivul reclamant a primit tablourile.
Ce ştim despre Tezaurul monetar de la Părău?
Doi istorici de la Muzeul Ţării Făgăraşului au editat în 1998 volumul intitulat ,,Tezaurul monetar de la Părău, Sec XIV-XVII” sub patronajul Muzeului. Gheorghe Dragotă şi Ioan Frătean au prezentat povestea tezaurului şi au explicat valoarea istorică a acestuia în urma unei cercetări minuţioase. ,,Tezaurul a fost descoperit întâmplător, în anul 1979, de către cetăţeanul Dumitru Şulea, în timpul unor lucrări agricole efectuate în grădina casei moştenite de la rude plecate în America, cu numărul 47, din vatra satului Părău. Descoperitorul a sesizat muzeul din Făgăraş, după care un colectiv de la acest muzeu, condus de Ioan Ciupea, directorul de atunci al muzeului, s-a deplasat la faţa locului şi a efectuat săpături sistematice, în urma cărora a fost dezgropat întreg tezaurul. Acesta a fost îngropat într-un vas de lut ce s-a păstrat doar parţial. Lipsa fundului vasului se explică prin faptul că, în timpul lucrării pământului, acesta a fost spart şi dus cu plugul în altă parte, astfel nu a mai putut fi recuperat în timpul cercetării în teren. Monedele au fost aşezate într-un săculeţ din pânză de in, din care s-au recuperat mai multe fragmente. Săculeţul cu monede fusese depus într-o oală aşezată, cu gura în jos, pe o lespede de piatră. Vasul este o oală mai mare, cu o singură toartă, lucrat din pastă roşie, bine arsă. În starea actuală înălţimea lui este de 12 cm, diametrul gurii este de 12 cm, iar diametrul maxim de 16 cm. Tezaurul, vasul şi fragmente de săculeţ se păstrează la Muzeul Ţării Făgăraşuluiu. Tezaurul monetar, astfel recuperat, constă dintr-un număr de 5372 piese, emise în nu mai puţin de 27 ţări, regate, provincii sau oraşe şi 16 nominale (tipuri monetare). Tezaurul poate fi categorisit ca unul dintre cele mai mari tezaure de acest fel din ţară. Monedele tezaurului au fost emise în Transilvania (24 piese), Ungaria (3993 piese), Polonia (770 piese), Prusia (153 piese), Boemia (149 piese), Lituania (46 piese), Riga (52 piese), Swidnica (66 piese), Gdansk (47 piese), Tirol (2 piese), Salzburg (1 piesă), Brieg (40 piese), , Saxonia, Neumark, Moravia, Cieszyn, Minden, Glogau, etc. Prin numărul mare de emitenţi, tezaurul de la Părău este unul dintre tezaurele cu compoziţia cea mai variată dintre cele descoperite şi publicate până acum în Transilvania. Monedele tezaurului reprezintă o valoare de 10.500 dinari, iar îngroparea lui, probabil, a avut loc în anii 1602-1603 şi trebuie pusă în legătură cu luptele şi tulburările ce urmează după asasinarea lui Mihai Viteazul, culminând cu luptele din anii 1602-1603 între generalul Basta şi Moise Szekely. Tulburările legate de lupta de la Şercaia, din 1602, în care şi-a pierdut viaţa căpitanul cetăţii Făgăraşulu, l-au determinat pe proprietarul tezaurului să-l pună la adăpost, îngropându-l” (Tezaurul monetar de la Părău, sec XIV-XVII, autori Gheorghe Dragotă, Ioan Frătean).
Valoarea tezaurului monetar
Autorii volumului spun că valoarea totală a tezaurului este de 10.100 dinari. La preţurile practicate în sec XVI la Braşov, puterea de cumpărare a posesorului tezaurului ar fi:
- 1 vacă costa 160 dinari, deci se puteau cumpăra 62 vaci
- 1 porc costa 80 dinari, se puteau cumpăra 123 porci, o adevărată fermă
- 1 iapă costa 320 dinari, proprietarul putea avea în gospodărie 31 iepe
- La acea vreme se foloseau pieile de bou, de lup sau de vulpe. Din valoarea tezaurului, proprietarul putea cumpăra 505 piei de bou sau 101 piei de lup sau 420 piei de vulpe.
,,Posesorul lui era un ţăran înstărit al satului Părău, tezaurul făcând parte din aşa zisele tezaure ţărăneşti transilvănene…Situaţia tulbure, luptele şi deplasările de trupe, mai ales trupe de mercenari, care trăiesc pe socoteala populaţiei, l-au putut determina pe proprietarul tezaurului să-şi pună în siguranţă avuţia. Erau bine cunoscute jafurile groaznice ale mercenarilor lui Basta în diferite părţi ale Transilvaniei” (Idem).
Tezaurul de la Cuciulata
Tot în Ţara Făgăraşului, în urma săpăturilor, a fost descoperit Tezaurul monetar de la Cuciulata. Acesta conţine 2000 piese datate în sec. XV-XVI, de la Matei Corvin (1458-1490), al Ungariei, Sigismund August (1548-1572) al Poloniei şi până la Sigismund Bathory, principe al Transilvaniei, care continuă emisiunile anterioare ale lui Ştefan Bathory (1576-1586). Tezaurul este compus din dinari, groşi laţi, creiţari, piese monetare emise în Ungaria, Transilvania, Polonia, Teschen, Elbingm Gdansk, Riga, Liegniz-Brieg şi Lituania. Tezaurul a fost constituit în a II-a jumătate a sec XVI, compoziţia fiind cea specifică tezaurelor transilvănene. (Lucia BAKI)
