Comăna de Jos a fost în sărbătoare duminică, 22 septembrie 2019, când întregul sat a marcat împlinirea a 552 de ani de la prima atestare a localităţii şi 485 de ani de la numirea comănarului Ştefan Mailat în funcţia de voievod al Transilvaniei. Sătenii din localitate laolaltă cu cei stabiliţi prin alte zone ale ţării sau în străinătate s-au reîntâlnit în vatra satului pentru a-şi comemora înaintaşii şi a face un arc peste timp în istoria comunităţii. ,,Fiii satului din Comăna de Jos” a fost manifestarea culturală organizată de Primăria şi CL Comâna împreună cu un grup de săteni printre care Alexandru Boeriu, fondatorul revistei ,,Vatra Comănarilor”. Startul evenimentului s-a dat încă de dimineaţă când sătenii cu mic, cu mare, au participat la slujba religioasă de la biserică. Într-o paradă a costumelor populare, sătenii s-au oprit apoi la monumentul eroilor din centrul satului, în faţa Primăriei Comăna. Au fost omagiaţi eroii căzuţi pe câmpurile de luptă în primul şi al doilea război mondial. O slujbă de pomenire a fost oficiată de preotul satului Emanuel Stupu, preotul din Veneţia de Jos, Alexandru Socaciu, şi preotul greco-catolic Octavian Bretean. S-au ţinut alocuţiuni care au adus în faţa participanţilor faptele de eroism şi de vitejie ale localnicilor care au pierit în luptele pentru salvarea pământului românesc. Câteva familii de comănari au pregătit parastasul eroilor, oferind colăcei şi vin tuturor participanţilor. Monumentul eroilor din centrul satului a fost edificat şi sfiinţit în urmă cu 83 de ani. Alaiul a mers apoi spre căminul cultural unde s-a organizat simpozionul dedicat celor peste cinci secole de la prima atestare documentară a satului. Un moment special al manifestării l-au realizat călăreţii şi caii care au însoţit parada portului popular.
Simpozionul dedicat celor cinci secole de existenţă a satului
Viorel Grusea, primarul comunei Comăna, a deschis lucrările simpozionului desfăşurat în căminul cultural din localitate. Edilul şef al comunei a prezentat invitaţii şi pe fiii satului care au scris istorie în Comâna de Jos prin activitatea desfăşurată în comunitatea locală. Istoricii Constantin Băjenaru, Elena Băjenaru, directorul Muzeului Ţării Făgăraşului, economistul Sorin Ramba, ec. Alexandru Boeriu, învăţătoarea Eugenia Roşală, Adriana şi Cecilia Dumbravă, fiicele preotului Pompiliu Dumbravă care a păstorit comunitatea în perioada 1957-1967, profesoara Eugenia Fuciu, col. Gheorghe Creţu, Flaviu Roşală, viceprimarul comunei, Alexandru Socaciu, preotul din Veneţia deJos, preoţii satului Emanuel Stupu şi Octavian Bretean, Diana Gribincea, directorul Casei de Cultură. A fost amintită activitatea susţinută de învăţătorul Constantin Gubernat pentru comunitatea din Comâna de Jos atât pe plan cultural, dar şi educativ. Învăţătorul Gubernat n-a putut fi prezent la manifestarea satului din cauza stării de sănătate. Învăţătoarea Eugenia Roşală a prezentat un amplu material în care a descris istoria activităţii culturale a satului şi aportul adus acesteia de învăţătorul Constantin Gubernat. Organizatorii au oferit apoi un spectacol folcloric în aer liber, pe scena amplasată în curtea căminului cultural. Au urcat pe scenă artişti şi formaţii de muzică populară din Ţara Făgăraşului. Au încântat audienţa artiştii Mariana Şandru, Mioara Greavu, Viorica Cerbu, Augustin Doinaş şi Adina Roşca şi Ionuţ Langa. Ne vom opri mai mult asupra istoriei satului Comâna de Jos şi asupra personalităţii lui Ştefan Mailat.
Ştefan Mailat, personalitate a istoriei românilor
Ştefan Mailat este voievodul sau principele Transilvaniei din secolele XVI-XVII de origine română care a influenţat cursul evenimentelor din deceniul patru al sec al XVI-lea. Este cunoscut în istoriografia română că familia Mailateştilor este o familie ale cărei rădăcini îşi au obârşia în Comăna de Jos, primul amintit în documentele vremii fiind Matei Mailat, tatăl lui Ştefan. A prezentat personalitatea lui Ştefan Mailat istoricul Constantin Băjenaru de la Muzeul Ţării Făgăraşului. ,,Matei Mailat a fost stolnic, se îngrijea de masa regelui Ungariei Vladislav II, iar ca recompensă pentru slujbele sale primea în anul 1509 moşia Ţânţari, Dumbrăviţa de azi, în actul dedonaţie fiind numit ,,Mailat Valahul, boierul nostru de Comăna”. Doi ani mai târziu îmbrăţişa religia catolică şi era numit de aici înainte nobil, fiind introdus şi în posesia satului Crihalma. Matei Mailat a avut mai mulţi copii, documentele amintindu-i pe Comşa, Negoiţă, Ioan, Dumitru, Marta şi Zehan, ultimul purtând, după trecerea lui Matei la catolicism, numele Ştefan” a prezentat istoricul Constantin Băjenariu. Ştefan Mailat s-a născut în anul 1502 în Comăna de Jos, unde a petrecut primii ani ai copilăriei, după care a trecut în Dumbrăviţa, noua reşedinţă a familiei. Istoricul Constantin Băjenaru a a dus în faţa publicului prezent la manifestare detalii din viaţa voievodului, înaintaş al comănarilor, prea puţin ştiute. ,,Ajunge la curte regală de la Buda, fiind singurul dintre fraţi care va beneficia de susţinerea tatălui său pentru a urma o carieră politică în administraţia regatului. În 1525 era deja prim stolnic al regelui Ludovic II, iar în anul următor era postelnic şi logofăt.Astfel a intrat în legătură cu personalităţi ale vremii, precum Nicolaus Olahus, cu Toma Nadasdy, viitorul vicerege, cu a cărei soră se va căsători mai târziu. Participă la bătălia de la Mohaci în urma căreia Ungaria este înfrântă de turci. Se implică apoi în disputa pentru coroana regatului maghiar dintre voievodul ardelean Ioan Zapolya şi arhiducele Austriei, Ferdinand de Habsburg, optând pentru arhiduce. A fost recompenasat cu tilul de ,,domn al Făgăraşului” şi căpitan al cetăţii Bratislava, după ce Ferdinanad I ajunge rege al Ungariei” a prezentat istoricul Constantin Beenariu. După 1526, Ştefan Mailat a fost preocupat de stăpânirea domeniului Făgăraşului care era râvnit de saşi şi de episcopul catolic. Ferdinand I i-a cedat jumătate din cetatea Făgăraş, cealaltă juătate revenindu-i lui Toma Nadasdy. În 1528 Mailat trece de partea lui Ioan I, care îi donează cetatea Făgăraşului. În scurt timp însă se reîntoarce în tabăra lui Ferdinand I şi primeşte controlul asupra Făgăraşului, devenind cel mai important conducător militar al partidei habsburgice din Transilvania. La 1529, cînd Ferdinanad I pierde lupta la Feldioara în faţa lui Petru Rareş al Moldovei, Mailat se adăposteşte în Cetatea Făgăraş unde va rezista până în 1531. În 1530 se căsătoreşte cu Ana Nandasy, sora lui Toma. Se intitula ,,domn veşnic al Ţării Făgăraşului”. ,,În 1534 obţinea demnitatea de voievod al Transilvaniei, moment din care va face din Ţara Făgăraşului un adevărat fief personal, cu o cancelarie personală şi un aparat administrativ dezvoltat. Şi-a consolidat relaţiile cu elitele maghiare şi secuieşti. A atras invidia episcopului de Oradea, care din 1538 unelteşte prin mijloace perfide înlăturarea lui Mailat din funcţia de voievod, acuzându-l de trădare. La 1539, punea la cale ,,proiectul autonomiei Transilvaniei” menit să apere securitatea ţării. Rezistă în cetatea Făgăraşului asediului oştilor regale. Regele moare la Sebeş- Alba aflat în drum spre Făgăraş. La 19 iulie 1541 cade în mâna lui Petru Rareş, care asedia cetatea şi-l predă trupelor otomane. Este dus la Istanbul în vestita închisoare Yedikule unde moare în 1550, bolnav şi epuizat de lunga detenţie” a prezentat istoricul făgărăşean.
La Comăna era scaunul de judecată al boierilor
,,Aflăm dintr-un document de la 1494 de ascensiunea unui boier din Comăna, Ponitza de Alsokomanay, care vinde lui Aldea Bica din Voivodeni treimea sa de boieronat din acel sat. Înainte vreme, la 1469, Ioan Gareb de Vingart împreună cu fiii săi protestează la Alba Iulia împotriva dăruirii Ţării Făgăraşului celor şapte scaune” a explicat istoricul Elena Băjenaru, directorul Muzeului Ţării Făgăraşului. Istoricul şi-a continuat prezentarea vorbind despre neamul maileştilor şi despre Ştefan Mailat. ,,Ca voievod al Transilvaniei, Ştefan Mailat convoacă la 1541, prima Dietă a Transilvaniei la Făgăraş, unde îşi avea cancelaria şi unde se emiteau documente, hrisoave în limba română” a prezentat Elena Băjenaru. Istoricul a vorbit despre săpăturile arheologice din Comăna de Jos, singura aşezare făgărăşeană cercetată sistematic din acest punct de vedere, în urma căreia au fost descoperite două aşezări datate în secolele VIII-IX. ,,Pe harta fortificaţiilor medievale din Ţara Făgăraşului este prezentă şi Comăna alături de cetăţile Făgăraş, Breaza şi Avrig. Cetatea Comăna se compunea dintr-un şanţ de apărare de 3 m lăţime, cu un val scund menit să bareze accesul pe latura mai domoală a pantei monticului şi un zid de piatră cu o grosime de 1,2-1,4 m. Comăna de Jos a fost centrul curţii economice care administra partea de răsărit a Ţării Făgăraşului, având în jurisdicţie Comăna de Sus, Comăna de Jos, Cuciulata, Lupşa, Veneţia de Jos, Veneţia de Sus. Aici îşi avea sediul şi scaunul de j udecată al boierilor format din jude şi 6 boieri asesori” a prezentat istoricul Elena Băjenariu care şi-a completat prezentarea cu interesul manifestat de domnitorul Matei Basarab faţă de biserica din Comăna de Jos. (Lucia BAKI)
