Familiile de pe o parte a străzii Salcâmului consumă apa de la o fântână plină cu dejecţii şi deşeuri
- Familiile de aici sunt chiriaşe ale Primăriei Făgăraş şi toate figurează la nr. 2
dig 
dav 
dav 
dig 
Primăria Făgăraş are un proiect de canalizare deşi nu există reţea de apă potabilă
Cu greu poţi înţelege că în secolul XXI mai există ghetouri într-un municipiu care să fie locuite de familii cu copii. Îţi spulberă însă imaginea unui frumos cartier de municipiu strada Salcâmilor din Făgăraş. Dacă la intrarea pe această stradă lucrurile par normale, cu cât înaintezi ţi se desfăşoară în faţă bălăriile care ascund bărăcile ce au pretenţia de a fi numite locuinţe. De la la mijlocul străzii încolo, spre zona franceză, totul te trimite cu gândul în evul mediu când locatarii unor cartiere nu aveau decât un acoperiş deasupra capului, în rest nimic. Pe Salcâmului este cam la fel, diferenţa o face racordarea cocioabelor la curent electric. Nu apă, nu canalizare, strada este o uliţă acoperită cu pământ, gunoaie care dau pe afară din container, bălării necosite. O imagine dezolantă. De ce prima parte a străzii are condiţii, iar restul este ghetou? Răspunzătoare este administraţia publică locală pentru că locatarii de aici sunt chiriaşii primăriei. Salcâmului nr. 2 este adresa care figurează pe cărţile de identitate ale tuturor locatarilor din această parte a străzii. Peste 40 de familii. Dar pentru Primăria Făgăraş acest fapt nu ridică vreo problemă pentru că şi pe strada Soldat Cristea Vasile sau pe Prunului, la aceeaşi adresă figurează zeci de persoane.
Fântâna cu dejecţii, singura sursă de apă pentru unii locatari
Locatarii de pe Salcâmului folosesc apa dintr-o fântână amenajată în stradă cu mulţi ani în urmă. Fântâna este acum neîngrijită, lejer se văd plutind pe apa murdară tot felul de obiecte sau deşeuri. Plutesc pamperşi, plasticuri, iar apa este de culoare galbenă cu multe suspensii. Greu poţi crede că acea apă consumată de copiii şi adulţii de aici s-ar încadra în parametrii de potabilitate. Monitorul de Făgăraş a efectuat analiza apei din această fântână din punct de vedere al parametrilor fizico-chimic la laboratorul SC Apa Canal Sibiu SA, punctul Făgăraş. Aşa cum rezultă din buletinul de analiză, ,,corespunde normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile- fizico-chimic”. Din punct de vedere microbiologic însă, apa din această fântână nu are cum să corespundă, date fiind mirosul, culoarea şi mizeriile aruncate aici. O analiză a acestei ape din punct de vedere microbiologic va fi realizată în laboratorul DSP Braşov, însă cu respectarea unei programări, aşa cum ne-au informat surse din cadrul acestei instituţii.
- ,,E dezastru, de aici cred că m-am îmbolnăvit, de la apa asta. N-a făcut nimeni analiza acestei ape, noi nu am dus-o la analize, nici nu ştiu unde se face. Au rupt şi burlanul, nu mai e acoperită de câţiva ani. Unii dintre oamenii de aici şi-au săpat fântâni, şi-au pus pompe, dar mai suntem familii care folosim apă de la această fântână. Sunt mizerii, pampersi, resturi de tot felul. Sunt atâţia copii care stau aici şi beau apă din fântâna asta. A fost săpată fântâna asta de peste 50 de ani, când eram eu mică, părnţii mei au făcut-o. Pentru copii mai fierb apa sau le fac ceai, dar de obicei o bem aşa cum este, facem mâncare, spălăm. Eu stau în casa asta de 35 de ani, cu chirie de la primărie şi plătesc 20 de lei/lună. Acum trebuie să vină de la primărie să ne prelungească chiria, dar nu au venit. Casa e putredă toată, nimeni n-a reparat-o. Anul trecut ne-au dat nişte ţigle cei de la primărie în rest nimic. Acum câţiva ani s-a prăbuşit tavanul pe noi, dar ne-au spus să reparăm singuri. Gunoiul nu ni-l ridică decât foarte rar. Am strâns gunoaiele din jurul containerului, dar este plin. Acum plătim 640 lei/an gunoiul, iar ajutorul social este doar de 130 lei/lună. Am văzut că tot vin de la primărie să măsoare pentru canalizare, dar noi nu avem apă. Iarna când le îngheaţă pompele vecilor, toţi vin şi iau apă de la fântâna asta. Mi-am propus să o curăţ singură, cobor o scară, mă leg cumva şi încerc să scot toate mizeriile de acolo, apoi bag var să o dezinfectez. A lucrat la IGOV, pe la croitorie, dar am vechime puţină pentru că am avut 7 copii şi a trebuit să-i cresc. Când plouă este noroi peste tot, nu poţi merge pe stradă. WC-ul îl avem în curte, oveină şil-afăcut în stradă. Curentul eu l-am băgat pe cheltuiala mea. 18 ani am stat la lumânare, dar am plecat în Sicilia, la capătul pământului, mi-am făcut bani şi am băgat lumina. Cred că altfel nici astăzi nu aveam curent” a spus Onea Mariana, 60 de ani. chiriaşă a Primăriei Făgăraş, dar la nr. 35.
- Pe Salcâmului nr. 2 locuieşte şi Magdona Greieraş. Femeia are 47 de ani şi este bolnavă de cancer la colul uterin, în ultima fază. ,,De mulţi ani locuiesc aici, chiriaş la primărie. Apa am băgat-o pe banii noştri, dar nu avem canalizare. Ne chinuim cu găleţile, nu putem folosi wc-ul şi baia. Aruncăm apa folosită la maşina de spălat şi la chiuvetă în stradă. WC-ul este în curte, este un miros aici de nu poţi să stai. Eu sunt bolnavă şi îmi e foarte greu să merg în curte, mai fac la găleată. Fac chemoterapie la Braşov, dar mă ajută asistenta de la Biserica Creştină din Făgăraş cu bani şi cu medicamente” a spus Magdona Greieraş.
Proiecte de canalizare da, de apă însă , nu
Aşa cum susţine directorul Vasile Manta de la filiala Făgăraş a SC Apa Canal Sibiu pentru strada Salcâmilor nu există un proiect de extindere a reţelei de apă. ,,Strada Salcâmului are apă, dar pentru zona dinspre centură, zona franceză, nu avem un proiect. Pentru partea de stradă unde este reţea de apă, avem un proiect pentru canalizare” a spus directorul Vasile Manta. Şi Primăria Făgăraş are un proiect aprobat pentru reţea decanalizare pe toată strada Salcâmului, care va lega zona franceză de bulevard, proiect finanţat prin PNDL 2, aprobat în 2017. Până acum acest proiect n-a fost însă implementat. În privinţa reţelei de apă nu există niciun proiect. (Lucia BAKI)
