l Au început lucrările la Biserica Evanghelică Fortificată Rupea, proiect european de 2 milioane de lei
Biserica fortificată din Rupea, întemeiată la începutul secolului al XIV-lea, va fi complet reabilitată printr-un proiect ce se va întinde pe o perioadă de 2 ani. Monumentul va redeveni centrul cultural al oraşului şi va atrage anual mii de turişti sau cel puţin aşa speră membrii comunităţii evanghelice şi autorităţile locale. Saşii din Rupea mai pot fi număraţi pe degete, însă moştenirea lor culturală este una esenţială pentru viitorul oraşului. „Susţinem tot ce înseamnă dezvoltarea oraşului şi a zonei. Acest proiect ar fi un mare avantaj, din punctul meu de vedere. Sperăm ca toţi turiştii care merg la cetate să coboare şi la biserică, pentru că în prezent ei pleacă pe variantă, nu prea vin în oraş“, a menţionat viceprimarul oraşului Rupea, Codruţa Moise. Lucrările de reparaţii, conservare şi introducere în circuitul turistic al Ansamblului Bisericii Evanghelice Fortificate Rupea sunt finanţate printr-un proiect depus pe Programul Operaţional Regional 2014-2020, în valoare totală de 2,05 milioane lei, din care peste 1,9 milioane lei reprezintă finanţarea nerambursabilă. De câteva săptămâni, au început lucrările la turnul bisericii. „Urmează să ne ocupăm de exterior şi de învelitoarea din tablă. Anul acesta este programat turnul, amenajările exterioare şi să fie desfăcut soclul bisericii. Apoi vom lucra la amenajările exterioare în curte, săpături, cercetări arheologice, drenaj, iar în a treia etapă, ne vom ocupa de interiorul şi exteriorul bisericii“, a declarat Andras Zoltan, şeful şantierului, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Rupea. Cea mai mare problemă a complexului fortificat este umiditatea din zidărie, iar pentru a rezolva această situaţie, va fi amenajat un dren de capacitate mare. O atenţie deosebită urmează să fie acordată componentei artistice a lucrărilor, având în vedere că sub văruiala relativ recentă se presupune existenţa a două sau trei straturi de pictură, cu elemente florale, texte din perioada Reformei şi siluete de sfinţi din perioada catolică. Foarte preţios este şi mobilierul bisericii, dar şi orga de tip cuib-de-rândunică şi colecţia de covoare orientale, toate păstrate acum în Biserica Neagră din Braşov, dar pe care saşii din Rupea doresc să le aducă înapoi în patrimoniul parohiei după încheierea lucrărilor.
Şansa bisericilor evanghelice, forndurile europene
Emil Crişan, arhitectul Consistoriului Superior Evanghelic Sibiu, a arătat că proiectul de la Rupea este unul din cele 13 proiecte, în valoare totală de aproximativ 13 milioane de euro, pe care Biserica Evanghelică C.A. Sibiu le derulează în prezent. „Pe următorul Program Operaţional Regional, din perioada 2020-2027, ne mai gândim la încă opt biserici. Fondurile europene sunt şansa acestor biserici de a se menţine pe linia de plutire. Bisericile evanghelice ale saşilor mai au oxigen încă 20 de ani, încă o generaţie. Problema rămâne deschisă, depinde de contextul social, poate se va implica statul român“, a subliniat Emil Crişan. Proiectul actual are în vedere şi digitizarea monumentului, prin scanare 3D, astfel încât el să poată fi „vizitat“ şi pe internet. În următorii ani, iniţiatorii proiectului estimează o creştere cu 30 la sută a numărului de vizitatori.
Sprijin local
În numele comitetului parohial, Karl Hellwig a vorbit despre dificultăţile birocratice pe care a trebuit să le depăşească proiectul şi a apreciat foarte mult colaborarea cu autorităţile locale, proiectantul, constructorul şi consultanţii. „Ne dorim o colaborare bună, pentru a respecta legalitatea şi, în acelaşi timp, nu vom face nici un rabat de la calitate. Mulţumim Consiliului Local Rupea pentru că a asigurat contribuţia proprie a beneficiarului, în condiţiile în care parohia nu a dispus de aceşti bani. Dorinţa noastră este să dăm consistenţă acestor lucrări prin acţiuni socio-culturale şi programe care să atragă turiştii. În 2018, la cetate au fost 83.000 de turişti şi vrem să aducem măcar 10 la sută dintre ei şi la biserică, poate cu un bilet comun de intrare. O biserică cu lacăt nu-şi mai are rostul“, a explicat Karl Hellwig.
