O delegaţie formată din foştii deţinuţi politici din România condusă de Octav Bjoza, secretar de Stat în Guvernul României şi preşedintele AFDPR, a vizitat oraşul Vârşeţ din Serbia. Vizita a fost anunţată din timp atât la Consulatul României la Vârşeţ, dar şi la conducerea comunităţii de români din regiunea Voivodina. Era o întâlnire de suflet între reprezentanţii a două asociaţii de români care au avut de suferit într-o Românie dictatorială. ,,Aşteptam întâlnirea cu comunitatea de români de peste Dunăre, trup din trupul patriei noastre. Mulţi români au pierit în apele Dunării în încercarea lor de a scăpa din ghiarele regimului comunist. Vizita noastră avea scopul de a aprinde o lumânare pentru pomenirea lor. A fost anunţată din vreme vizita noastră la Consulatul României de la Vârşeţ, iar consulul a confirmat întâlnirea” a explicat Octav Bjoza. Numai că vizita a fost într-o zi de vineri (7 iunie a.c.), iar la Consulatul României de la Vârşeţ uşile erau încuiate, iar în clădire sau la întâlnirea programată nici vorbă de consul sau vreun reprezentant al său. Era weekend! Oricum programul afişat pe uşa consulatului este unul foarte restrâns: Luni-Joi între orele 8.00-12.00, în rest liber. Angajaţii Ministerului de Externe de la Consulatul din Vârşeţ nu şi-au ratat o oră din weekend pentru a respecta o întâlnire programată şi confirmată cu foştii deţinuţi politici din România. De altfel, nici întâlnirile cu românii din Serbia care cer rezolvarea unor probleme reale ale lor nu au succes în faţa acestui Consulat, aşa cum susţine preşedintele Asociaţiei românilor din Serbia, Dorinel Stan. Oare cum sunt ajutaţi românii aflaţi pe teritoriul acestei provincii în cazul unor situaţii de urgenţă care se înregistrează în zilele de weekend? Orașul Vârșeț, localizat în Provincia Voivodina din Serbia, este cunoscut pentru faptul că adună una dintre cele mai mari comunități românești din această regiune. Oficial sunt declaraţi peste 5.400 de români la Vârşeţ, iar la nivelul întregii Provincii Voivodina locuiesc peste 25.000 de români. Dorinel Stan, preşedintele Asociaţiei Românilor din Serbia, spune că, neoficial, în Serbia locuiesc între 300.000 şi 350.000 de români, dacă se iau în calcul şi comunităţile de vlahi care depăşesc 40.000 de persoane.
Consulul n-a vrut să se întâlnească cu foştii deţinuţi politici
Secretarul de Stat Octav Bjoza a fost şocat să constate ,,lipsa de respect din partea consulului României la Vârşeţ, Gheorghe Dinu”. Prin urmare, i-a adresat o scrisoare pe care a lăsat-o în cutia poştală a consulatului, uşile instituţiei fiind ferecate.
,,Domnule Consul,
Subsemnatul Octav Bjoza, subsecretar de Stat în Guvernul României şi Preşedinte al Asocisaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, aflat în fruntea unei delegaţii de 50 de persoane, ultimele repere morale ale României, însumând peste 100 de ani ,,petrecuţi” în lagărele şi temniţele de exterminare din vremea comunismului am anunţat din timp despre vizita noastră la Vârşeţ. Aţi reuşit să faceţi de ruşine România prin dispreţul manifestat faţă de noi, dar şi faţă de românii din Serbia! Voi informa Guvernul şi Preşedinţia, dar şi presa. Regret profund cele întâmplate ! Octav Bjoza”
Senatorul Ion Marcel Vela: ,,Este ruşinos! Voi face o interpelare în Senat pentru Ministerul de Externe”
Faţă de atitudinea consulului României la Vârşeţ a luat atitudine senatorul PNL de Caraş-Severin, Ion Marcel Vela. Parlamentarul a aflat de refuzul consului de a primi delegaţia foştilor deţinuţi politici condusă de Octav Bjoza, preşedintele AFDPR şi secretar de stat, de la Cornelia Fetea, preşedinta filialei Caraş Severin a AFDPR, prezentă în delegaţie. ,,Am vorbit personal cu dl consul care susţinea că este în spital. Spunea că va trimite un reprezentant al Consulatului pentru a se întâlni cu delegaţia AFDPR. Sunt surprins să aflu că n-a trimis pe nimeni. Îmi pare nespus de rău de cele întâmplate. Este ruşinos! Voi face o interpelare în Senat pentru Ministerul de Externe” a declarat senatorul Ion Marcel Vela. Parlamentarul este un susţinător al foştilor deţinuţi politic şi a iniţiat proiecte de lege prin care apără interesele atât ale foştilor deţinuţi politici cât şi ale deportaţilor. Este vorba despre declararea zilei de 18 iunie ,,Ziua Victimelor Deportărilor în Timpul Regimului Comunist” susţinută şi de alţi 24 parlamentari. Din păcate deputatul liberal făgărăşean, Mara Mareş, nu s-a aflat printre susţinători. Un alt proiect de lege pe care l-a susţinut şi votat se referă reglementarea, modificarea şi completarea art. 4 alin.(1) din Decretul-Lege nr.118/1990, urmărindu-se majorarea indemnizaţiei acordate foştilor deţinuţi politici şi categoriilor asimilate, la 700 de lei pentru fiecare an de suferinţe din cauze politice, precum şi acordarea unor indemnizaţii copiilor persoanelor care au avut de suferit din motive politice, au fost deportate în străinatate ori constituite în prizonieri.
Dorinel Stan: ,,Nu există un dialog între Corpul diplomatic şi noi, românii din Serbia”
Delegaţia condusă de Octav Bjoza s-a întâlnit în schimb cu comunitatea românilor din Vârşeţ. A fost o întâlnire de suflet, în care românii de peste Dunăre şi-au spus problemele cu care se confruntă. Dorinel Stan, preşedintele Asociaţiei Românilor din Serbia, a criticat Corpul diplomatic român din Serbia, susţinând că nu se implică în problemele reale ale românilor. ,,Românii din Banatul istoric au luptat întotdeauna pentru păstrarea identităţii Banatului sârbesc. Identitatea este ceva sfânt şi de aceea în continuare luptăm şi de unii singuri să ne păstrăm identitatea. Ne confruntăm cu multe probleme printre care este şi obţinerea cetăţeniei române. Deşi există o Ordonanţă de Guvern prin care românilor li se facilitează obţinerea cetăţeniei, procesul este foarte lung. Sunt depuneri de cereri care aşteaptă un răspuns şi de 3 ani. Ni s-a spus că legea n-a reglementat şi ceea ce ţine de termenul de acordare a cetăţeniei. Au fost foarte multe cazuri în care răspunsul aşteptat şi 5 ani a fost unul negativ. Sunt români cu activitatea culturală şi socială care au fost respinşi. Avem o problemă când este vorba despre Corpul diplomatic pe Serbia şi relaţia cu comunitatea românească de aici. Practic nu există un dialog între noi. Ei urmăresc doar activităţile noastre, vin, salută şi atât. Totul se rezumă la acest fel de acţiuni, în rest nimic. Foarte puţin se implică, sunt foarte rezervaţi, sunt distanţaţi, probabil că în mandatul lor doar asta urmăresc, nu ştim! Sunt şi excepţii. Au fost diplomaţi români care s-au implicat, au apărat interesele comunităţii româneşti din Serbia, dar în ultimii 15 ani astfel de cazuri au fost foarte puţine. În ultimul timp, pe Corpul diplomatic românesc pe Serbia există o neimplicare, o abţinere, o echidistanţă. Sunt unii care au ambiţii politice şi poate de aceea nu se implică. Chiar a zis un consul, în mandatul meu vreau linişte. Ideea este că noi nu facem nimic ilegal, nu facem niciun război, suntem cetăţeni de onoare ai statului sârb, vrem doar să ne păstrăm identitatea şi spiritualitatea naţională, însă avem foarte multe probleme. Ne pierdem învăţământul în limba română, dacă nu se implică. În Voivodina sunt şcoli în limba română însă, din păcate, nu şi pentru românii din zona Timoc-ului, care nu beneficiază de ore în limba română. Am cerut în mai multe rânduri să se introducă materii opţionale în limba şi cultura naţională, dar nu s-a vrut. Au fost proiecte susţinute şi de statul român, dar au fost un eşec. Dacă în prima fază au fost 1.641 de elevi care s-au înscris la aceste cursuri, au rămas vreo 50 de elevi, foarte puţini. În zona Voivodina suntem mulţi români, dar în Serbia toată, neoficial, suntem 300.000-350.000, dacă vorbim şi de vlahi, care sunt vreo 40.000, şi ei sunt români. Ceea ce înseană că Guvernul nu s-ar forma fără români. Din păcate noi nu avem reprezentare politică ceea ce duce la situaţia de acum” a declarat Dorinel Stan, preşedintele Asociaţiei Românilor din Serbia.
Consul de Vârşeţ de 2 ani
Începând din iulie 2017, Consulatul General al României la Vârșeț este condus de Gheorghe Dinu. Ce declara presei diplomatul la preluarea funcţiei. ,,Am găsit aici comunități frumoase, omogene care, deși separate în urmă cu 100 de ani, și-au păstrat intacte limba, religia, obiceiurile, tradițiile și, în general, valorile moștenite din străbuni. Vorbesc despre comunitățile de etnici români din Voivodina, mai exact din Banatul Central și Banatul de Sud, unde sunt concentrate majoritar și vă mărturisesc că, în vizitele mele prin satele locuite de ei, nu am senzația că mă aflu într-o țară străină ci, dacă mă pot exprima așa, într-un fel de ,,Banat extins”. De altfel, legăturile dintre etnicii români de aici și românii din județele învecinate sunt foarte frecvente și mai ales directe. Etnicii români sunt oameni prietenoși, primitori, respectuoși, dar și demni și mândri de originea lor. Ei se comportă în cel mai autentic stil românesc și asta pentru că au școli unde se predă în limba română, biserici unde se slujește în limba română, instituții ale autorității locale care îi sprijină sau vin în întâmpinarea problemelor pe care le au. Dar, cred eu, că ceea ce îi definește cel mai mult este că au dorința de a se manifesta, de a trăi românește. În localitățile populate de ei am fost de-a dreptul impresionat să văd multitudinea evenimentelor artistice sau culturale desfășurate, emoția și implicarea fiecăruia în desfășurarea lor. Această ,,infrastructură”, dacă îmi este permis să mă exprim așa, este de-a dreptul impresionantă. Găsești peste tot, inclusiv, sau aș zice mai degrabă la sate, asociații culturale, artistice, fanfare, coruri, trupe de teatru amator, echipe sportive etc. Din acest punct de vedere, afirm cu deplină responsabilitate că uneori am impresia că pierd dimensiunea geografică a locului” declara în presă consulul României la Vârşeţ, Gheorghe Dinu. Puse faţă în faţă declaraţiile diplomatului cu cele ale preşedintelui Asociaţiei Românilor, Dorinel Stan, acestea par a reliefa situaţiile din comunităţi diferite, una liniară, ruptă parcă din rai, iar cealaltă, copleşită de probleme, mai ales pentru obţinerea cetăţeniei române, a educaţiei în limba română, etc.
Gheorghe Dinu, o carieră de diplomat
Gheorghe Dinu s-a născut la 25 septembrie, 1951 la București. Studii: masterat în Economie, Academia de Înalte Studii Economice – București (1970 – 1974); MA în Relații Internaționale, Academia de Studii Social – Politice – București (1978 – 1979): Activitatea profesională: Inspector financiar de stat, Ministerul Finanțelor (1974 – 1977); Atașat, Ministerul Afacerilor Externe (1979 – 1981); Atașat, Secretar II, ambasadele României la Tripoli și Khartoum (1981 – 1987) ; Secretar II, asistent al ministrului adjunct, Ministerul Afacerilor Externe (1987 – 1990); Consilier, Protocolul prezidențial, Președinția României (detașat de la Ministerul Afacerilor Externe) (1990 – 1996); Director, Economist, Casa de Economii și Consemnațiuni (1997 – 2000); Consilier, Protocolul prezidențial, Președinția României (detașat de la Ministerul Afacerilor Externe) (2001 – 2007); Consilier diplomatic, Ministerul Afacerilor Externe (2001 – 2007); Consilier diplomatic, ministru consilier, ministru plenipotențiar (2008 – 2010); Șef serviciu ceremonial diplomatic (2010-2011); Director adjunct (din 2012), Direcția Protocol, Ministerul Afacerilor Externe; Limbi străine: Engleză, franceză; Decorat de președintele României cu ,,Ordinul Național pentru Merit” în grad de Cavaler; Decorat de președintele Republicii Italiene cu ,,Ordine Della Stella Della Solidarieta Italiana” în grad de Cavaler. (Lucia BAKI)
