Blajul este astăzi centrul spiritual al creştinilor de pe mapamond. Papa Francisc I se află în mijlocul pelerinilor ajunşi pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. Aici vor fi beatificaţi şapte episcopi greco-catolici martiri, reprezentanţi ai Bisericii Române Unite. Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, sunt episcopii care vor fi beatificaţi în cadrul unei ceremonii speciale oficiată pe Câmpia Libertăţii de la Blaj de Sanctitatea Sa Papa Francisc. Cauza beatificării a fost deschisă în 1994. Procesul canonic eparhial de recunoaştere a martiriului episcopilor greco-catolici morţi pentru credinţă în timpul prigoanei comuniste a început oficial pe 16 ianuarie 1999 la Blaj şi a durat până la 10 martie 2009. Etapa a constat din culegerea de informaţii cât mai complete (mărturii verbale şi documente culese din arhive) privitor la viaţa, activitatea şi martirajul celor şapte episcopi greco-catolici morţi în timpul prigoanei comuniste.
Deputatul Mara Mareş: ,,O zi binecuvântată pentru poporul român”
O delegaţie numeroasă de făgărăşeni este prezentă pe Câmpia Libertăţii de la Blaj unde s-au adunat peste 100.000 de pelerini. Deputatul Mara Mareş se află în mijlocul mulţimii. ,,Astăzi este o zi binecuvântată pentru poporul român şi pentru ţara noastră. Ocazia de a-l întâlni pe Suveranul Pontif, urmaşul lui Petru, este, probabil, unică în viaţă. Ca şi catolici practicanţi, în familia noastră, respectul şi iubirea pentru Vatican şi Sfântul Scaun au fost mereu la loc de cinste. Aşadar, ziua de astăzi reprezintă pentru mine o adevărată binecuvântare şi onoare. Lăudat să fie Iisus, în vecii vecilor!” a declarat deputatul liberal, Mara Mareş, pentru Monitorul de Făgăraş de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj unde s-au adunat peste 100.000 de pelerini.
Episcopul Ioan Suciu, arestat din Ţara Făgăraşului
În anul 1947 episcopul Ioan Suciu a fost numit de Sfântul Scaun în funcția de administrator apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș. În această calitate a căutat să salveze școlile și celelalte instituții ale Bisericii Române Unite „naționalizate” de autoritățile comuniste instalate la putere cu concursul trupelor sovietice de ocupație. Cu el s-a început prigoana împotriva Bisericii Române Unite. A fost destituit la 3 septembrie 1948, dar episcopul Suciu și-a continut activitatea pastorală cu și mai multă intensitate. La 28 octombrie1948 episcopul Suciu a fost în vizită canonică la parohia Ileni, iar apoi a binecuvântat lăcașul bisericesc din Berivoii Mici. La miezul nopții o ceată de securiști l-au ridicat și, legându-l la ochi, l-au dus într-o mașină ce se afla în stradă. Astfel a început pentru el calvarul închisorilor, Ministerului de Interne, Văcărești, etc., până la punctul final, temnița din Sighet unde au fost duși și ceilalți episcopi din lagărul de la Mănăstirea Căldărușani. În închisoarea de la Sighet, episcopul Ioan Suciu a rămas între 28 octombrie 1949 și 27 iunie 1953. Episcopul Iuliu Hossu i-a dat dezlegarea sacramental, era 1 fără 20 de minute, în ziua de 27 iunie 1953, când inima a încetat să-i mai bată. Trupul neînsuflețit a fost aruncat într-o groapă comună, fără sicriu. Mormântul din cimitirul Săracilor de pe malul Izei a fost nivelat pentru a nu i se mai cunoaște locul. Nu a fost judecat și nu a avut condamnare. Martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu ucişi între 1950 și 1970 este recunoscut de Biserica Catolică, iar Papa Francisc a oficiat slujba beatificării lor în data de 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj.
Țara Făgăraşului şi Biserica Romei
Episcopii Bisericii Greco-Catolice au luptat pentru cauza românească şi s-au jertfit, dar pentru Țara Făgăraşului avem două repere: Inochentie Micu Klein şi Vasile Suciu, iar mai târziu episcopul Ioan Suciu. Inochentie nu a trecut la credinţa catolică, aşa cum susţin fără acoperire unii, ci el s-a născut într-o familie care deja era trecută la credinţa unită, adică greco-catolică. ,,Născut la 24 iunie (iar nu în 1692, cum s-a crezut până acum), într-o familie unită cu Biserica Romană, el îşi va fi făcut primele studii, cel puţin de şcoală latinească, presupunem, la iezuiţii din apropiere, de la Sibiu sau de la Alba-Iulia, ca să le continue, în ceea ce le priveşte pe cele pe care le-am socoti azi medii, tot la iezuiţi, şi anume la colegiul academic al acestora de la Cluj, unde prezenţa sa e atestată din 1718. În această instituţie de învăţământ a urmat facultatea de filozofie, între 1722 şi 1725 “ scrie Francisc Pall în ,,Inochentie Micu Klein- exilul la Roma“. La 25 februarie 1729 este numit episcop având reşedinţa la Făgăraş. , dar este instalat în scaunul său vlădicesc la Făgăraş abia la 28 septembrie 1732. El s-a născut la Sadu, din părinţi ţărani. Inochentie Micu Klein va muta reşedinţa episcopiei la Blaj, fiind, prin acest demers, cel care a pus temelia acestui focar de cultură care va naşte ,,Școala Ardeleană“. Va muri în exil, la Roma, cu dorul de ţară în suflet care îl va măcina până la moarte. Rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse în Catedrala mitropolitană din Blaj, în anul 1998. Din Țara Făgăraşului îl avem pe Vasile Suciu, primul mitropolit greco-catolic în România întregită. S-a născut la Copăcel, în data de 13 ianuarie 1873, unde şi-a început primele studii, pe care şi le-a completat la Blaj şi la Roma, fiind un elev şi student eminent. ,,Încă pe când era vicar capitular al Arhidiecezei Blajului, în 27 noiembrie 1918 dă Circulara pastorală nr. 5742 prin care vesteşte prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar, subliniază dreptul popoarelor la autodeterminare după principiile lui W. Wilson, preşedintele S.U.A“. Participă activ la Adunarea Naţională de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, în calitate de membru al Sfatului Naţional Român central, adoptând hotărîrea Unirii Ardealului cu România. Tot el deschide orfelinatul pentru întreţinerea şi instrucţia orfanilor de război din Blaj, construieşte, cu ajutorul Papei Institutul Recunoştinţei (liceu teoretic, şcoală normală, liceu comercial, şcoală de aplicaţie) pentru instruirea fetelor şi clădirea Școlii Normale de băieţi şi pe cea a Liceului comercial de băieţi din Blaj. Este consacrat mitropolit în anul 1920. A scris ,,Teologia dogmatică“ în patru volume şi ,,Despre spiritism“. A fost senator de drept în Parlamentul României, marele nostru istoric Nicolae Iorga l-a numit ,,Vasile Vodă“. S-a îmbolnăvit grav de ateroscleroză şi diabet, amputându-i-se piciorul stâng. Se stinge din viaţă în anul 1935.
