26 mai. Alegeri într-o Europă aflată la răscruce. Cum a votat Ţara Făgăraşului. Analiză Monitorul de Făgăraş

•  Aproximativ 426 de milioane de cetăţeni cu drept de vot au fost chemaţi la urne „în cel mai periculos moment al Europei de după Al Doilea Război Mondial“
•  În România, prezenţa la urne a fost de  49,02% pentru europarlamentare şi de 42,87% pentru referendumul pe justiţie
•   Cel mai mare procent la europarlamentare l-a obţinut PNL cu 26,23%, urmat de PSD cu 23,68% ;i USR PLUS cu 20,51%
•   Referendumul pe Justiţie a trecut, 81% dintre română au răspuns ,,Da” la ambele întrebări
•  Ţara Făgăraşului a fost liberală

• 

  

Duminică, 26 mai, românii au mers la vot ca să îşi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European şi în aceeaşi zi a avut loc şi referendumul pe teme legate de justiţie, convocat de preşedintele Klaus Iohannis. Cetăţenii au vototat în aceleaşi secţii de votare, cu aceleaşi ştampile, pe trei buletine de vot. Biroul electoral central a anunțat, luni, la ora 11.00, primele rezultate oficiale parțiale după alegerile europarlamentare de duminică, 26 mai, însumate din 97% din secţiile de votare. Conform acestora, prezenţa la vot a fost de 49,02%,  însemnând  8.954.959  cetăţeni care şi-au exprimat opţiunea de vor din 18.267.732 înscrişi pe listele electorale. Până la închiderea ediţiei Monitorul de Făgăraş, BEC nu a anunţat rezultatele finale obţinute din numărătoarea voturilor din toate secţiile de votare. La Biroul Electoral Central s-a continuat centralizarea datelor din secţiile de votare până după ora 15.00.

PNL în preferinţele românilor

Cel mai bun scor la alegerile europarlamentare l-a obţinut PNL, 26,23%.   PSD  a obţinut  23,68%,  clasându-se pe locul II în preferinţele românilor, dar cu mult sub aşteptările conducerii acestui partid. USR-PLUS a  obţinut  un procent de 20,51%, fiind cotat, în urma votului, ca al treilea partid în opţiunile votanţilor.  La distanţă mare s-a plăsat  ProRomânia condus de Victor Ponta cu 7,01%.   UDMR cu  6,07%, iar  PMP, partidul condus de Traian Băsescu,   un procent de 5,55%.  Restul partidelor s-au plasat sub pragul electoral de 5%:  ALDE cu 4.24 %, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,66%, George Nicolae Simion – 1,21% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,17%, UNPR – 0,55%, PRU – 0,54%, Partidul Socialist Român – 0,45%, Partidul Social Democrat Independent – 0,29% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,21%.

Diaspora  a votat USR-PLUS

A fost o zi lungă, în care românii s-au mobilizat exemplar și s-au prezentat la urne în număr record. În Diaspora, s-a stat la cozi immense, dar din cauza proastei organizări n-au apucat să voteze  toți românii.  Rezultatele provizorii la votul din străinătate pentru alegerile europarlamentare, după numărătoarea a 71.16% din voturile exprimate, arată că Alianţa 2020 USR-PLUS a obţinut 42.56% din voturi, iar PSD este depăşit la scor de independentul George Simion. Conform rezultatelor după numărarea a 263.129 de voturi, reprezentând 71.16% din totalul de 369.775 exprimate în străinătate, 42.56% au revenint Alianţei 2020 USR-PLUS. Urmează, în ordine: PNL – 31.56%, PMP – 9.00%, independentul George Simion – 3.31% şi PSD – 2.76%. La ora locală 21.00, sistemele electronice care permiteau votul au fost oprite automat, mulţi români nereuşind să voteze.

Prezenţă mare la vot în judeţul Braşov

În judeţul Braşov, prezenţa la urne a depăşit nivelul mediu pe ţară, înregistrându-se un procent de 54,28% la alegerile europarlamentare.  Judeţele cu cea mai mare prezenţă la urne au fost: Ilfov cu 64,03%, Cluj cu 61,11%, Giurgiu cu 55,55%, Sibiu cu 55,08%, Braşovul cu 54,28%, Alba cu 52,80%, Bihor cu 52,79%, Bucureşti cu 52,34%, Dâmboviţa cu 52,07%, Constanţa cu 51,59%, Dolj cu 50,95, Argelcu 50,73%, Timiş, Prahova, Olt, Sălaj, cu puţin peste 50%, restul judeţelor având o prezenţă sub 50%.  În Ţara Făgăraşului cea mai mare prezenţă la vot s-a înregistrat în mediul rural, satele cu prezenţa cea mai mare fiind: Luţa cu 119,29%, Paltin cu 85,31%, Şona cu 83,33%, Bucium cu 70,92%, Calbor cu 70,15%, Drăguş cu 70,29%. Cea mai mică prezenţă din Ţara Făgăraşului s-a înregistrat la Bărcut, 38,85%, dar a depăşit media prezenţei pe Făgăraş .  Pe comune, media prezenţei la vot a fost: Beclean cu 74,61, Cincu cu 59,70%, Comăna cu 52,37, Drăguş cu 70,29%, Hârseni cu 60,38%, Hoghiz cu 41,42%, Jibert cu 41,98%, Lisa cu 64,83%, Mândra cu 62,69%, Părău cu 53,12%, Recea cu 52,14%, Sâmbăta de Sus cu 69,03%, Şercaia cu 51,84%, Şinca Veche cu 56,37%, Şinca Nouă cu 71,16%, Şoarş cu 44,48%, Ticuşul Vechi cu 57,21%, Ucea cu 57,03%, Viştea cu 58,09%, Voila cu 60,25%. În Făgăraş au fost organizate 23 de secţii de votare, prezenţa la urne având o medie de 36,93%, iar la Victoria în cele 5 secţii de votare  media prezenţei la vot a fost de 40,23%.

PNL conduce în Ţara Făgăraşului 

Potrivit rezultatelor finale, PNL a obţinut cel mai mare număr de voturi în Ţara Făgăraşului. În municipiul Făgăraş, liberalii au înregistrat un procent de  30,94%. Pe locul al doilea  s-a clasat USR – PLUS cu  22,15%. PSD a obţinut un scor sub media pe ţară, respectiv 18,26%. PRO România a obţinut 6,38%,  iat PMP,  5,13%. Celelalte formaţiuni politice s-au plasat, la Făgăraş sub pragul electoral de 5%: ALDE cu 3,79%, ProDemo cu 4,04%, UDMR cu 2,36%. La Victoria şi-au  exprimat opţiunile electorale 2.762 de cetăţeni din Victoria astfel: PNL 38,77%, USR: 27%, PSD: 13%, ProRomânia: 4,6%, ALDE cu 4,02%, PMP: 3,87%, UDMP: 0,94%. La Beclean,  PNL a întrunit 47,19%, USR-PLUS cu 16,56% şi PSD cu 15,25%. În municipiul Braşov rezultatele votului au fost:  USR- PLUS cu 37,5%, PNL cu 22%, PSD cu 15,78%.

Au răspuns ,,DA” la referendum, 81%

La referendum pe justiție au votat un număr total de 7.833.084, iar prezența a fost de  42,87%, conform rezultatelor prezentate de BEC. Un rezultat provizoriu anunţat de BEC pentru referendum arată că 81% dintre votanţi au răspuns ,,DA” la ambele întrebări.  În judeţul Braşov  au votat la referendum 247.658 de cetăţeni din cei 518.306 înscrişi pe listele electorale, însemnând 47,78%.

Votul în Europa

Aproximativ 426 de milioane de cetăţeni cu drept de vot au fost chemaţi la urne „în cel mai periculos moment al Europei de după Al Doilea Război Mondial“. O dată la cinci ani, începând din 1979, se organizează alegeri pentru Parlamentul European. Anul acesta, scrutinul a fost programat pentru perioada 23-26 mai. Pe 23 au votat alegătorii din Olanda şi Marea Britanie, iar în restul ţărilor-membre, inclusiv în România, votul a avut loc duminică, 26 mai. Au fost aşteptaţi la urne 374 de milioane de cetăţeni europeni cu drept de vot, însă prezenţa medie estimată nu depăşeşte 50%.

Cel mai periculos moment al Europei

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a apreciat că alegerile de anul acesta se vor desfăşura în cel mai periculos moment al Europei de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Majoritatea sondajelor de opinie relevă că partidele tradiţionale de centru-dreapta şi de centru-stânga vor pierde majoritatea, pe care o deţin de 40 de ani. Populiştii anti-UE vor câştiga mandate în plus, dar, cel mai probabil, nu vor reuşi să ocupe funcţiile-cheie de conducere, din care să controleze Parlamentul. Indiferent de rezultatul alegerilor europene, în următorii cinci ani, Parlamentul European va juca un rol important în modul în care va evolua UE, în condiţiile în care blocul comunitar se confruntă cu probleme majore: degradarea mediului, încetinirea creşterii economice, sistem bancar tot mai îndatorat, migraţia, creşterea Chinei, diviziuni interne, recul democratic şi Brexit.

Ce face un europarlamentar

Deşi interesul este mai scăzut comparativ cu alegerile naţionale, scrutinul european este important, fie şi prin prisma atribuţiilor pe care le are un eurodeputat. Acesta poate elabora proiecte de lege, care, dacă sunt adoptate, se aplică tuturor statelor-membre UE.  Poate susţine comunităţile locale, prin proiecte şi iniţiative ţintite, poate solicita demararea unor anchete pe subiecte de larg interes public, sau se poate deplasa în circumscripţiile electorale pentru a discuta cu alegătorii despre problemele locale. Mai mult, Parlamentul European are un rol esenţial în stabilirea bugetului UE, iar un eurodeputat poate obţine fonduri importante pentru circumscripţiile pe care le reprezintă.

O lună de negocieri

După scrutinul propriu-zis urmează o lună de negocieri şi de constituire a grupurilor politice. Noul parlament va intra efectiv în pâine în data de 2 iulie. Până la sfârşitul anului, Uniunea Europeană va trebui să aibă noi preşedinţi în fruntea Comisiei Europene şi a Consiliului European, două numiri ce vor influenţa modul în care Europa va funcţiona în următorii cinci ani.

De ce contează alegerile europene

Parlamentul European va juca un rol important în modul în care va evolua UE în următorii cinci ani. Parlamentul European a dobândit, în ultimii ani, puteri semnificative în materie de proces legislativ la nivelul UE. Cei 751 deputaţi din Parlamentul European elaborează şi adoptă legi împreună cu reprezentanţii celor 28 de guverne ale ţărilor-membre UE, reuniţi în Consiliul UE. A nu se confunda cu Consiliul European, care este cel mai important for politic al UE, din care fac parte şefii de state şi de guverne din ţările-membre. Comisia Europeană nu are dreptul să elaboreze legi, dar poate iniţia directive şi reglementări, o pârghie puternică care-i permite să influenţeze agenda europeană. Comisia propune, Parlamentul şi Consiliul UE decid. „Putem spune că Parlamentul European este acum pe poziţii de egalitate cu Consiliul UE“, spune Sophia Russack , cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene, citată de „The Guardian“. Deşi este co-decident în ceea ce priveşte legile pieţei unice a UE, agricultura, pescuitul, energia, mediul, protecţia datelor, migraţia  etc., Parlamentul European este exclus din anumite decizii.

„Afacerea Cresson“

Guvernele UE ţin cu dinţii de atribuţiile lor în privinţa legilor referitoare la impozitarea şi politica externă a UE. PE nu are un rol de legiferare în domenii care contează cel mai mult pentru alegători: sănătate, educaţie şi construcţia de locuinţe. Parlamentul European are, de asemenea, o influenţă considerabilă în supravegherea instituţiilor UE. În 1999, acţiunile sale au afectat întreaga Comisie Europeană, prinsă într-un scandal de corupţie, în care a fost implicat fostul prim-ministru francez Édith Cresson. „Afacerea Cresson“ a reprezentat un moment de răscruce pentru UE, care a demonstrat că deputaţii europeni au o putere reală asupra executivului UE.

Ce a făcut Parlamentul în ultimii cinci ani

În actuala legislatură, Parlamentul European a iniţiat peste 1.100 de legi, printre care interzicerea maselor plastice de unică folosinţă, un regulament privind protecţia datelor utilizate la nivel global, plafonarea preţului convorbirilor telefonice mobile în interiorul UE, modernizarea frontierei şi a pazei de coastă europene. Parlamentul a respins, însă, o reformă instituţională de mari dimensiuni, care instituia un grad mare de transparenţă a modului în care deputaţii europeni cheltuie fondurile ce le sunt alocate prin buget. Deputaţii europeni nu pot impune, însă, agenda atunci când statele membre ale UE au poziţii divergente pe o anumită temă. Astfel se explică lungul blocaj în care se zbate reforma UE în materie de imigraţie. În legislatura 2014-2019, Parlamentul a reuşit să atragă atenţia asupra problemelor legate de drepturile omului şi a obţinut victorii politice importante, ca de pildă obligarea Comisiei Europene de a fi mai transparentă în negocierea tratatelor comerciale ale UE, ca de pildă discuţiile asupra TTIP.

Efectele Brexit

Marea Britanie a amânat ieşirea din Uniunea Europeană  până la 31 octombrie, drept pentru care este obligată de tratatele europene să organizeze alegeri. În aceste condiţii, Parlamentul îşi păstrează componenţa actuală de 751 de mandate. Dacă Marea Britanie va părăsi UE, Parlamentul va fi redus la 705 de membri. Cele 73 de mandate care revin Regatului Unit vor fi realocate către 14 ţări, care sunt subreprezentate în Parlament, printre care Franţa, Italia şi Spania. Restul mandatelor vor fi păstrate ţărilor care vor adera la UE. Dacă Brexitul nu va avea loc, iar europarlamentarii britanici îşi vor păstra mandatele, va fi o veste bună pentru grupul socialiştilor, destul de afectat de o eventuală plecare a deputaţilor laburişti. Din cauza creşterii Partidului Brexit al lui Nigel Farage, care a atins pragul de 34%, dar şi a Alianţei Europene a Popoarelor şi Naţiunilor, a lui Mattteo Salvini, forţele anti-UE se vor consolida în viitorul Parlament European. Totuşi, în ciuda pierderilor pe care le vor înregistra Partidul Popular European (PPE) şi Partidul Socialiştilor Europeni (PES), principalele două familii europene, este de aşteptat ca Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE) să câştige mandate în plus faţă de 2014, graţie voturilor pe care le va aduce partidul lui Emmnuel Macron, Republique en Marche. Din păcate, entuziasmul europenilor faţă de alegerile pentru PE a scăzut încă de la primele alegeri din 1979. Deşi Parlamentul a acumulat o putere reală, participarea la vot a scăzut la fiecare alegeri, atingând un minim de 42,6% în 2014. Participarea variază în mod semnificativ în întreaga Uniune: în 2014 a fost de 90% în Belgia (unde votul este obligatoriu), dar de numai 13% în Slovacia.

Alegerile în România

România are alocat un număr de 33 de locuri în PE, din totalul de 751 disponibile. Fiecare partid care participă la alegerile europarlamentare de anul acesta va primi un număr de mandate proporţional cu numărul de voturi obţinute. În ţara noastră, alegerile europarlamentare s-au desfăşurat în 26 mai 2019. Votul a început la ora 7.00 şi s-a desfăşurat până la ora 21.00. Au putut vota toţi cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. De asemenea, au putut vota cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, având domiciliul sau reşedinţa în România şi care s-au înscris în lista electorală specială pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Românii care au votat la secţiile organizate în străinătate au fost înscrişi pe listele electorale suplimentare.

Cozi la secţiile de votare din Diaspora

Românii din diaspora au stat la cozi uriaşe pentru a vota la alegerile europarlamentare şi referendumul pe justiţie. Oamenii nu s-au lăsat speriaţi nici de ploi, nici de vânt, nici de timpii mari de aşteptare sau de micile probleme apărute cu sistemul digital de vot. Cele mai mari cozi au fost la secţiile din Italia, Spania, Germania, Marea Britanie şi Belgia. Biroul Electoral Central a anunţat însă că nu poate fi prelungit votul din diaspora după ora 21:00 (locală).

Un milion de euro, în cinci ani. Atât primeşte un europarlamentar într-un mandat

Fiecare dintre viitorii europarlamentari români ar urma să primească un milion de euro, în 5 ani de mandat. Salariul lunar este de peste 6.000 de euro. La acesta se adaugă sume forfetare, diurne şi deconturi pentru cazare şi transport. Statutul de europarlamentar înseamnă şi recompense financiare mult peste ceea ce poate asigura un salariu de bugetar în România, indiferent de funcţie. Astfel, un europarlamentar are salariul brut de 8.757 de euro lunar, din care se scad asigurările sociale şi impozitul. Aşa că rămân 6.824 de euro. În câteva ţări ale Uniunii Europene, însă, acest salariu mai poate fi impozitat o dată. Orice ales european e ajutat de trei sau patru asistenţi personali, pentru care primeşte maximum 24.526 de euro/lunar. Dar un sfert din sumă trebuie plătită asistenţilor de la Bruxelles, iar angajaţii să nu fie rude cu eurodeputatul. Pe de altă parte, acesta primeşte lunar şi 4.513 euro pentru un birou parlamentar în ţara de origine. Practic, nimeni nu ştie ce face cu banii, fiindcă îi intră în cont şi nu trebuie să justifice cum îi cheltuieşte.

Până la 210.000 de euro dacă vrea să renunţe la mandat

Când participă la şedinţele de la Bruxelles şi Strasbourg, eurodeputatul primeşte şi 320 de euro zilnic, ca să-şi achite cazarea şi mesele. Iar dacă nu vine la vot, oricum nu pierde toţi banii, ci primeşte jumătate din diurnă. Nu în ultimul rând, fiecare europarlamentar are asiguraţi 4.500 de euro anual pentru călătorii, cazare şi alte costuri în altă ţară decât cea pe care o reprezintă. Iar în cazul unor probleme de sănătate, i se decontează două treimi din cheltuielile medicale. Dacă a împlinit 63 de ani şi vrea să se retragă, un deputat european va beneficia de o pensie calculată la nivelul a 3,5% din salariul primit în fiecare an de mandat, însă nu mai mai mult de 70% din totalul respectivelor salarii. Iar în cazul renunţării la mandat, nu va pleca cu mâna goală, ci cu o compensaţie proporţională cu cea a anilor în care a fost parlamentar european. Suma poate ajunge la 210.000 de euro.

Salariul lunar

•   salariu brut: 8.757 de euro/lunar
•   salariu net: 6.824 de euro/lunar

Cheltuieli de birou

•   asistenţi personali: maximum 24.526 de euro/lunar
•   alocaţie birou în ţara de origine: 4.513 euro/lunar

Diurne cu şi fără şedinţe

•  diurnă pentru şedinţele PE: 320 de euro/zi
•   diurnă fără prezenţa la vot: 160 de euro/zi

Bani de drum şi de spital

•  cheltuieli de deplasare în alte ţări: 4.500 de euro/anual
•   decontarea a 2/3 din cheltuielile medicale

Pensie şi compensaţii

•   pensie: 3,5% din salariul din fiecare an de mandat
•   compensaţie de retragere: max. 210.000 de euro

Referendumul pe Justiţie, o consultare populară

Odată cu  alegerea membrilor pentru viitorul Parlament European, în România a fost organizată şi o consultare populară, un referendum pe justiţie, convocat la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, ca urmare a numeroaselor modificări aduse legislaţiei penale. Aceste modificări legislative au fost criticate, şi nu o dată, dur de opoziţie, preşedintele României şi societatea civilă. Acestora li s-au alăturat voci puternice din cadrul UE. Ultimul capitol din această saga a declaraţiilor a fost scris la începutul lunii mai, atunci când Comisia Europeană, prin vocea prim-vicepreţedintelui Frans Timmermans, a ameninţat România cu „opţiunea nucleară”. Preşedintele Klaus Iohannis vorbea despre posibilitatea organizării unui referendum pe teme de justiţie încă din 2017. Tema a revenit în discuţie în 19 martie 2019, atunci când Iohannis declara că este „aproape hotărât” să convoace o consultate populară, organizată în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare. .

Ce înseamnă referendumul pentru justiţie

Referendumul pentru justiţie este o consultate populară a românilor convocată de preşedintele Klaus Iohannis. Un barometru, dacă vreţi, al voinţei populare, organizat după numeroasele proteste din ultimii doi ani, în care românii au strigat în stradă că vor o ţară europeană şi renunţarea la schimbările din justiţie criticate de Comisia de la Veneţia şi mai toţi marii actori politici din Europa.

Întrebările referendumului

Cele două întrebări din cadrul referendumului pentru justiţie:

„Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

„Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

Bugetul referendumului

Bugetul consumat pentru organizarea referendumului pentru justiţie 2019 a fost de 350.000 de euro. Această sumă a fost folosită pentru printarea celor două buletine de vot pe care le-au primit, duminică, românii în secţiile de votare. De ce această sumă? Restul infrastructurii de vot, şi includem aici de la organizarea secţiilor de votare, la onorariul celor care vor asigura desfăşurarea în condiţii normale a acestui proces democratic, a fost oricum creată pentru a servi alegerilor europarlamentare pe care România are obligaţia să le organizeze în 2019, ca stat membru al Uniunii Europene.

În ce condiţii este validat referendumul

Pentru a fi considerat valid, referendumul trebuie să treacă de pragul de prezenţă de 30%, dar şi de cel privind voturile valid.

Legea 3/2000 prevede două praguri:

1. pragul de 30% prezenţă

Art. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

2. pragul de 25% voturi valabil exprimate

(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente. Conform AEP, pentru referendumul naţional, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este de 18.267.997 de persoane. Procentele de 30% şi 25% se aplică la acest număr, neincluzând şi persoanele cu domiciliul în străinătate. Drept urmare pentru a fi valabil referendumul trebuie să participe cel puţin 30% din numărul acestor persoane, însemnând 5.480.399 de alegători, iar pentru a fi validat trebuie să exprime voturi valabile (care nu sunt nule) 4.566.999 de alegători, fie cu opţiunea DA, fie NU.

20 de lucruri inedite despre alegerile europene

Site-ul postului de televiziune Euronews a inventariat cele mai inedite informaţii despre Parlamentul European, în contextul alegerilor pentru Legislativul UE, care au fost în plină desfăşurare în ţările-membre în acest weekend.

1. Primul preşedinte al Parlamentului European a fost o femeie-avocat şi politician celebru, supravieţuitoare a Holocaustului, Simone Veil, reprezentând ALDE. Funcţia a mai fost deţinută doar de o singură femeie în afară de Simone Veil. Este vorba de franţuzoaica Nicole Fontaine, din partea Partidului Popular European, între anii 1999 şi 2002.
2. Prima ţară care a votat a fost Olanda. Scrutinul a fost organizat joi, 23 mai, ca de altfel şi în Marea Britanie. Olanda are o lege care interzice organizarea de alegeri în ziua de duminică, din motive religioase. Ultima ţară care va vota va fi Portugalia, care are programate alegeri duminică, iar, datorită fusului orar, urnele se vor închide ultimele. În Insulele Azore, urnele se vor închide la ora 12.00 noaptea, ora României.
3. Votul este obligatoriu în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia şi Luxemburg.
4. Parlamentul European reprezintă al doilea electorat ca mărime- 512 milioane de cetăţeni europeni- după cel din India.
5. În 2014, în Slovacia s-a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot din istoria alegerilor europene, 13,05%. Belgia deţine recordul pentru cea mai mare prezenţă: 89,64%. Cea mai mare prezenţă într-o ţară unde votul nu este obligatoriu a fost în Malta: 74,8%.
6. Finlanda a trimis în Parlamentul European cel mai mare număr de femei, 77% din totalul europarlamentarilor din această ţară. Vecina sa, Estonia, are cel mai mic număr de femei: 17%. În actualul PE sunt 36,2% femei.
7. Strănepotul dictatorului fascist italian, Benito Mussolini, Caio Giulio Cesare Mussolini, candidează pentru Parlamentul European din partea unui mic partid de extremă-dreaptă, „Fraţii Italiei”.
8. Vârsta minimă necesară pentru a vota este de 18 ani în majoritatea ţărilor-membre, cu excepţia Greciei (17 ani), Austriei şi Maltei (16 ani).
9. Sunt 751 de mandate de europarlamentari, iar după ieşirea Marii Britanii din UE vor rămâne 705. Din cele 73 de mandate alocate britanicilor, nu toate vor fi vacantate. 23 vor fi realocate pentru a îmbunătăţi reprezentarea proporţională.
10. Primul Parlament European, care s-a întrunit în 10 septembrie 1952, avea 78 de membri. Ei erau desemnaţi de statele-membre din rândul parlamentelor naţionale, nu aleşi prin vot direct, şi nu aveau puteri legislative.
11. Luna trecută, 70% dintre europeni nu se hotărâseră cu cine vor vota, potrivit unui sondaj ECFR/YouGov, ceea ce înseamnă că 97 de milioane de voturi nu erau atribuite.
12. Cel mai bătrân europarlamentar în funcţie are 90 de ani. El este fostul lider al Frontului Naţional din Franţa, Jean- Marie Le Pen. El nu este cel mai vârstnic europarlamentar din actualul PE, ci grecul Manolis Glezos, fost jurnalist de stânga şi membru al rezistenţei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 2015, el a renunţat la mandat la vârsta de 91 de ani.
13. Cehia, Slovacia, Irlanda ţi Malta nu le permit alegătorilor să voteze dacă se află în străinătate.
14. După plecarea Marii Britanii din UE doar în două ţări se va vorbi engleza: Irlanda şi Malta. Oficial, limbile celor două state-membre sunt irlandeza şi malteza. Cu toate acestea, pentru că este înţeleasă de 51% dintre cetăţenii europeni, limba engleză va rămâne limbă oficială a UE.
15. Cel mai tânăr europarlamentar din istorie este germanul Ilka Schröder, care, în 1990, a fost ales la vârsta de 21 de ani, din partea Verzilor. Cel mai tânăr europarlamentar actual este bulgarul Andrei Novakov, în vârstă de 30 de ani.
16. Pentru a candida în Grecia şi Italia vârsta maximă este de 25 de ani. În majoritatea ţărilor se poate candida la 18 ani, dar există şi pragurile de 21 şi 23 de ani.
17. Cel mai îndepărtat de Bruxelles punct pe glob în care se votează în alegerile europene, aflat la o distanţă de 16.296 km, este în Noua Caledonie, teritoriu francez în sud-vestul Oceanului Pacific.
18. Numărul europarlamentarilor dintr-o ţară depinde de numărul de locuitori din aceasta. Nicio ţară, însă nu poate avea mai puţin de 6 şi mai mult de 96 europarlmentari. Malta, Luxemburg şi Cipru au în prezent câte 6, iar Germania, 96.
19. Germanul Elmar Brok este europarlamentul cu cele mai multe mandate. El a fost ales în 1980. La alegerile de duminică el ar putea părăsi PE, pentru că se situează pe o poziţie inferioară pe lista partidului său, Uniunea Creştin- Democrată.
20. Nicio ţară membră UE nu poate publica rezultatul alegerilor înainte de închiderea urnelor din toate statele-membre.