Cronica vorbirii: ,,Apărarea lui Galilei”

Aşa se intitulează o carte a scriitorului Octavian Paler, publicată pentru prima dată în 1978. Subintitulată ,,Dialog despre prudenţă şi iubire” are în centru figura fizicianului şi astronomului renascentist italian Galileo Galiei (1564-1642), în contextul dramatic în care savantul şi-a renegat propriile convingeri şi adevărul ştiinţific, de teama de a nu fi ars pe rug, la ordinul Inchiziţiei (Tribunal al Bisericii Catolice). Atunci, în 1633, acuzat de erezia de a fi susţinut concepţia geocentrică bisericească (Pământul este centrul universului),  Galilei  şi-a retractat public ideile, dar în sinea lui ar fi şoptit ,,E pur si muove” (Şi totuşi se mişcă), lăsând adevărul tăinuit. Cartea lui Octavian Paler este concepută sub forma unui dialog între Galilei, omul, şi un interlocutor intrasigent, conştiinţa, care-l acuză că a abjurat de la crezul său şi adevărul ştiinţific de frică şi laşitate. Omul recunoaşte temerile, dar se apără în numele dreptului la viaţă şi al iubirii. Tensiunea dialogului generează reflecţii despre existenţă, libertate, iubire, dogmă, dictatură ideologică.

•   ,,Pământul se învârte mai departe, chiar dacă nu vrea Inchiziţia, voind să afirme că abjurarea n-a schimbat realitatea.
•   ,,În fond, în loc de frică ar trebui să vorbim despre iubire”.
•   Apărarea vieţii rămâne raţiunea supremă: ,,Sunt recunoscător că exist, disperat că voi părăsi într-o zi toate acestea şi fericit că mi-e dat încă să mângâi lucrurile din jurulmeu”.
•   Spectrul păcatului divin nu trebuie să ignore timpul: ,,Cei care râvnesc o sfinţenie care le cere să-şi dispreţuiască trupul, n-au decât să aleagă drumul spre deşert”.
•   ,,În schimbul unei abjurări formale au câştigat viaţa”.
•    Dogmele de orice fel încătuşează libertatea de gândire şi falsifică imaginea binelui suprem: ,,Dumnezeu are chipul pe care suntem în stare să i-l dăm. Un călău va face întotdeauna din Dumnezeu o idee sângeroasă şi dintr-o credinţă un rug”.
•  ,,Cel mai puternic ucide. Şi, pentru că este cel mai puternic, nu spune: am ucis, ci am învins”.
•    În acest contrast cu violenţa: ,,Eu aştept o religie care să nu spună trebuie să murim, ci dimpotrivă trebuie să trăim. Căci în afara acestei vieţi nu mai există nimic. Căutaţi-l pe Dumnezeu numai pe lumea asta!”. (Prof. Liviu IOANI)